Prim-ministrul Estoniei a făcut apel la mai multă determinare din partea UE pentru a-și asigura securitatea financiară și a sprijini substantial Ucraina, potrivit relatării Politico de la întâlnirea crucială de la Berlin a liderilor din țările baltice, unde au fost discutate riscurile majore pentru Uniune.
Kristen Michal a exprimat o declarație importantă înainte de a se întâlni vineri cu cancelarul german Friedrich Merz, afirmând următoarele:
Întrebarea nu mai este dacă Europa ar trebui să facă mai mult pentru propria sa securitate. Întrebarea este cât de repede putem obține rezultate. O Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic
Citește șiLituania vrea bază militară americană permanentă la granița cu Rusia și promite să plătească toate costurile
Această afirmație subliniază necesitatea unei abordări accelerate pentru consolidarea securității europene, sugerând că rezultatele rapide sunt esențiale pentru un NATO mai robust.
În acest moment, Uniunea Europeană este angajată într-o discuție aprinsă despre bugetul său multianual, care urmează să devină efectiv în 2028 și care are ca scop principal consolidarea cheltuielilor pentru apărare și securitate. Însă, anumite neconcordanțe între capitalele statelor membre în ceea ce privește mărimea cheltuielilor alocate pentru alte sectoare amenință să provoace întârzieri în procesul de negociere pentru stabilirea unui acord comun.
Michal subliniază că eșecul descurajării lui Vladimir Putin din Rusia ar putea avea consecințe financiare și umane devastatoare, care nu se reflectă doar în bugetele de apărare, ci și în numeroase vieți pierdute și securitate slăbită.
„A investi astăzi în descurajare este mult mai puțin costisitor decât a plăti mâine pentru consecințele agresiunii”
, avertizează el, sugerând că sprijinirea Ucrainei acum ar fi mai puțin costisitoare decât reconstrucția și restabilirea păcii într-o Europă afectată de agresiunea rusă.
Prin urmare, capitalele europene ar trebui să acorde o atenție sporită costului pe care îl implică eșecul descurajării lui Vladimir Putin, ținând cont că răspunsul la această situație nu se limitează doar la bugetul de apărare, ci include și impactul asupra economiilor și securității.
Consolidarea securității europene este deja alimentată de ajutorul oferit Ucrainei, a afirmat el, subliniind totodată că costurile unei Europe în care Rusia își realizează scopurile sale strategice ar fi considerabil mai mari decât cheltuielile necesare pentru a ajuta Ucraina să reziste în acest moment.
În cadrul a cel puțin trei reuniuni de summit programate pentru a doua parte a acestui an, linii directoare ale UE vor fi dedicate problemelor apărării și cheltuielilor, respectiv bugetului comunitar.
Printre acestea se numără și o întâlnire a Consiliului European în luna noiembrie, preconizată a dura două zile, unde vor fi dezbătute și soluționate punctele litigioase.
Estonia alocă mai mult de 5% din produsul intern brut pentru apărare și i-a îndemnat pe partenerii săi din NATO să urmeze acest exemplu în cel mai scurt timp.
- Toate statele membre, cu excepția Spaniei, și-au luat angajamentul de a atinge această țintă până în 2035.
Națiunile europene sunt foarte interesate să arate că sunt mai implicate în protecția continentului, în așteptarea reuniunii de la Ankara de săptămâna viitoare cu președintele SUA, Donald Trump.
Michal a afirmat că creșterea cheltuielilor pentru apărare a înregistrat o valoare record.
- Anul trecut,
- cheltuielile pentru apărare ale
- aliaților europeni și ai
- Canadei au crescut cu douăzeci la sută,
- adică peste 139 de miliarde de dolari în plus față de anul anterior.
Aceste investiții, a adăugat el, nu au fost făcute de bunăvoie.
„Rusia ne-a obligat să le facem”
.
Michal a explicat că Rusia a fost cea care a determinat această creștere a cheltuielilor.
În ajunul unui summit crucial, are loc o întrevedere între Merz și omologii săi din Estonia, Letonia și Lituania, 7 iulie fiind data de start a reuniunii NATO.
În același timp, alianza occidentală speră să-și reînnoască legăturile cu Trump, după ce acesta din urmă a adus critici la adresa rezervei lor în ceea ce privește implicarea în conflictul cu Iranul.
Nu există informații direct citate.
Pe de altă parte, administrația de la Washington examinează posibilitatea unor noi reduceri ale contingentului militar.
Discuțiile au loc într-un context în care țările situate la granița UE își regleză strategiile înaintea summitului NATO.
Se preconizează că națiunile vor evidenția 139 de miliarde de dolari suplimentari, cheltuiți pentru apărare de către membrii NATO, cu excepția Statelor Unite, în cursul acestui an, comparativ cu anul trecut.
În urma unei discuții cu privire la planuri, se așteaptă ca acestea să dezvăluie noi acorduri de achiziții, a căror valoare se ridică la zeci de miliarde, potrivit unei surse care are cunoștință despre pregătiri.
Michal a subliniat necesitatea unui mesaj ferm din partea Ankara, și anume acela că Europa este dispusă să își asumă un rol mai semnificativ în garantarea securității proprii, menținând în același timp o Alianță transatlantică robustă.
„Un pilon european mai puternic consolidează NATO — iar acest lucru este în beneficiul tuturor aliaților”
a afirmat Michal, adăugând că acest demers vine în sprijinul tuturor membrilor alianței.
O posibilă agresiune rusă împotriva Poloniei a fost semnalată de către Statele Unite ale Americii ca fiind iminentă.
SUA au ridicat această problemă, sugerând că Moscova ar putea decide să-și extindă acțiunile militare dincolo de frontierele Ucrainei.
În urma acestei situații, s-a vehiculat ipoteza că armata rusă ar putea decide să traverseze granița și să intre pe teritoriul țărilor membre NATO.
Un post de televiziune de stat rus a contribuit, în mod neintenționat, la distrugerea unei fabrici clandestine, după ce ucrainenii au lansat rachete Flamingo împotriva acesteia.
COMENTARII / 0