
La 1946-1947, o perioadă de foamete provocată sistematic de regimul sovietic a curmat viețile a peste 200.000 de persoane, în timp ce alte 400.000 de victime au suferit consecințe ireversibile. Potrivit documentelor prezentate, această tragedie a fost rezultatul unei planificări deliberate și a constituit o infracțiune de genocid.
„Drama românilor dintre Prut și Nistru din 1946–1947 este prea puțin cunoscută în Europa”
, declara Eugen Tomac într-o postare pe Facebook, adăugând că
Citește șiCâți bani la pensie după 15 ani? De ce doi români pot avea diferite
„Foametea organizată de regimul sovietic în 1946-1947 a luat viața a peste 200.000 de oameni, iar alți 400.000 au rămas cu sechele pe viață. Documentele expuse demonstrează intenția, organizarea. A fost o crimă cu premeditare”
.
nu e corect. aici e varianta corecta:
Foametea, care a avut loc în perioada 1946-1947 și a fost sistematic provocată de regimul sovietic, a dus la decesul a peste 200.000 de persoane, în timp ce alte 400.000 de oameni au fost afectați în mod permanent. Eugen Tomac a afirmat, într-o postare pe Facebook, că documentele demonstrează că această tragedie a fost o crimă planificată.
Drama românilor dintre Prut și Nistru din 1946–1947 este prea puțin cunoscută în Europa
, a subliniat el, menționând totodată că
Foametea organizată de regimul sovietic în 1946-1947 a luat viața a peste 200.000 de oameni, iar alți 400.000 au rămas cu sechele pe viață. Documentele expuse demonstrează intenția, organizarea. A fost o crimă cu premeditare
.
Evenimentul expozițional a fost adus în atenția Eugen Tomac, care l-a prezentat în fața președintei Parlamentului European.
Nu există niciun comentariu
În perioada 1946–1947, în Moldova sovietică a avut loc o perioadă de foamete care a făcut obiectul acestei expoziții.
Expoziția a fost adusă în atenția Robertei Metsola, președinta a Parlamentului European, de către Eugen Tomac, care a menționat că aceasta „a acceptat fără ezitare invitația și a dorit să afle fiecare detaliu”. Președinta Parlamentului European a fost prezentată expoziției, după cum a specificat Eugen Tomac, și a arătat interes pentru toate aspectele acesteia.
Europarlamentarul a declarat că a studiat 24 de panouri care prezintă cauzele, amploarea și consecințele unei tragedii, folosind documente de arhivă, fotografii și mărturii din acea perioadă.
„Am parcurs împreună toate cele 24 de panouri care documentează cu rigurozitate cauzele, amploarea și consecințele acestei tragedii, pe baza documentelor de arhivă, a fotografiilor și a mărturiilor din acea perioadă”
, a spus el.
Eugen Tomac, în calitate de europarlamentar, și-a exprimat recunoștința față de colegii săi din Parlamentul European și anume Siegfried Mureșan și Dan Barna. De asemenea, a adresat mulțumiri Corneliu Cirimpei, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Iulia Matei, ambasadoare a României la Uniunea Europeană, și Daniela Morari, ambasadoare a Republicii Moldova la UE. Printre cei vizați se numără și oaspeții prezenți de la Chișinău și București.
La Parlamentul European a avut loc o dezbatere importantă.
La Parlamentul European, Eugen Tomac a dezvăluit că evenimentul inaugural a fost urmat de o discuție, care a avut loc la Parlamentul European, fiind organizată cu participarea unor istorici originari din Chișinău și a europarlamentarilor Gheorghe Falcă, Vlad Voiculescu, Maria Grapini, Virgil Popescu și Cristian Terheș.
La Parlamentul European, Tomac a declarat următoarele:
„Regimurile totalitare au știut întotdeauna să îngroape adevărul. Prin urmare, o astfel de expoziție în inima Uniunii Europene este mai mult decât necesară. Nu pentru a ne răzbuna, ci pentru a ne aminti ce se întâmplă atunci când statul devine mai puternic decât dreptul oamenilor de a trăi.”
Aceste cuvinte au fost rostite chiar de Eugen Tomac cu acest prilej.
Colaborarea cu Agenția Națională a Arhivelor din Republica Moldova a dus la crearea acestei expoziții. Agenția Națională a Arhivelor din Republica Moldova a fost partenerul în realizarea expoziției, care a prezentat un aspect important al istoriei.
COMENTARII / 0