Europa a fost preponderent absentă de la principalele dezbateri despre securitatea inteligenței artificiale, întrucât nu deține firme comparabile cu giganții americani din sector. În ciuda faptului că Uniunea Europeană posedă unul dintre cele mai robuste seturi de reglementări pentru IA, specialiștii subliniază că puterea continentului în această conversație este restrânsă de dependența de tehnologiile originare din SUA și China. În același timp, scenarii de risc extrem legate de IA ar putea avea repercusiuni asupra Europa, indiferent de abordarea pe care o va adopta, potrivit The Guardian.
Dilema Europei în ceea ce privește inteligența artificială a fost prezentată în termeni foarte clari în această săptămână. Șefa băncii centrale a continentului, Christine Lagarde, a afirmat că europenii au două opțiuni: să respingă tehnologia și să piardă din creșterea economică sau să o adopte și să devină dependenți de instrumentele dezvoltate în Statele Unite și China.
Marea dezbatere privind siguranța inteligenței artificiale, care s-a intensificat în ultimele zile, ar putea face ca această alegere să devină irelevantă. Dacă cele mai pesimiste scenarii se materializează – iar experții au opinii divergente în această privință – tehnologia va afecta continentul indiferent de opțiunea aleasă.
Citește șiCei 4 piloni ai planului SUA-Europa pentru pace în Ucraina. Cum ar putea fi convinse Moscova și Kievul
Europa a fost absentă în mare măsură de la cele mai înalte niveluri ale acestei dezbateri, în principal pentru că continentul nu reușește pe termen lung să genereze un gigant tehnologic la fel de mare ca firmele din Silicon Valley, cum ar fi Apple, Google sau noul participant OpenAI.
Uniunea Europeană se afirmă ca un actor dominant în domeniul reglementărilor, însă, spre nemulțumirea Casei Albe, absența unui lider de rangul Anthropic sau Nvidia în competiția pentru dezvoltarea inteligenței artificiale a scăzut influența sa în dezbaterea privind siguranța acestei tehnologii.
În această săptămână, Ursula von der Leyen, una dintre personalitățile politice dominante ale Europei, în rolul de președintă a Comisiei Europene – ramura executivă a Uniunii Europene, a tratat subiectul.
Ea a afirmat că va „invita principalele laboratoare de pionierat la o discuție privind modul în care putem sprijini eforturile actuale ale industriei de a menține ritmul în acest domeniu de pionierat”.
Afirmațiile sale nu au rezonat la fel de puternic ca refuzul propunerii de încetinire economică prezentat de Donald Trump și China. În absența sprijinului din Washington sau Beijing, orice ritm de creștere rămâne dificil de menținut, indiferent dacă Europa contribuie sau nu.
Christine Lagarde a susținut că Europa trebuie să-și creeze tehnologia proprie.
Christine Lagarde a susținut, în discursul său de luni, că continentul european prezintă o slăbiciune relativă. Ea a subliniat necesitatea ca Europa să-și dezvolte propriile tehnologii de inteligență artificială și să amplifice rețeaua de centre de date, pentru a evita riscul de a rămâne izolată față de Statele Unite sau China.
Lagarde a declarat că, dacă Europa investește în tehnologia sa de IA,
amenințarea de a fi izolată își pierde forța
. În plus, autosuficiența ar oferi continentului posibilitatea de a-și crea propriul răspuns la provocările legate de siguranța inteligenței artificiale.
Margrethe Vestager, care a intrat în conflict cu industria tehnologică americană în timpul mandatului său de comisar european pentru concurență, a contribuit la elaborarea unui raport lansat în această săptămână, intitulat „O strategie transformatoare în domeniul IA pentru Europa”.
Raportul adoptă avertismentul exprimat de Lagarde. Inteligența artificială ar putea accelera o evoluție care deja afectează Europa, unde cetățenii
„suportă deja consecințele economice și sociale ale deciziilor luate în altă parte”
, subliniază Vestager.
Conform raportului, propunerile constau în construirea a mai multor centre de date –
„sistemul nervos central”
al inteligenței artificiale – și în garantarea faptului că Europa dispune de suficientă reziliență pentru a face față unor
„crize legate de IA”
, cum ar fi scenariul în care un
„model puternic ar scăpa de sub control”
.
Legea UE privind IA servește ca instrument al Europei în cadrul dezbaterilor privind siguranța.
Vestager afirmă că Europa deține încă un cuvânt de decizie în discuțiile despre securitatea inteligenței artificiale, prin intermediul Legii UE privind IA.
Este una dintre cele mai rare reglementări în sectorul inteligenței artificiale, care impune dezvoltatorilor de sisteme de IA cu risc ridicat să comunice incidentele de securitate și să administreze riscuri, inclusiv șansa ca un model de ultimă generație să devină necontrolat.
Ea adaugă însă: „Europa trebuie să își dezvolte propria IA pentru a consolida ecosistemul, a reține talentele și a stimula inovarea”.
Vestager afirmă că, în cazul în care există o amenințare existențială, soluția trebuie să fie globală și să nu lase puterea exclusiv în mâinile Statelor Unite și Chinei.
Conform punctului său de vedere, acest aspect ar cere un alt tip de instituție supranațională.
„În ceea ce privește amenințările existențiale la adresa umanității, trebuie mai întâi să evaluăm nivelul real al amenințării – apoi să acționăm cu urgență. Adunarea Generală a ONU reprezintă o oportunitate de a aborda această problemă. Este esențial să depășim narațiunea rivalității dintre SUA și China. Trebuie să existe spațiu pentru umanitate între ego-urile unor lideri precum președintele Xi și președintele Trump”, a afirmat Vestager.
Europa se sprijină pe tehnologia americană.
Conform Frederike Kaltheuner, consilier la AI Now, se susține că Europa este în mare măsură dependentă de tehnologia americană, iar această dependență, care cuprinde totul, de la motoarele de căutare la cipuri și centre de date, ar fi dificil de remediat.
Ea susține, totuși, că povestea conform căreia Europa se află într-o poziție foarte retrasă în această competiție se ancorează pe o anumită perspectivă asupra inteligenței artificiale, promovată cu intensitate de conducătorii companiilor tech din Statele Unite.
Având în vedere avertismentele apocaliptice puse de aceștia,
„vorbim exclusiv despre IA într-un mod foarte restrâns și specific – și anume, ideea că există așa-numita «frontieră a IA», care devine din ce în ce mai performantă, și că accesul la această frontieră este cel mai important lucru de care Europa are nevoie pentru securitatea și economia sa”
Kaltheuner afirmă că realitatea pieței arată altfel. Multe companii evită adoptarea modelelor de frontieră, precum ChatGPT și cele dezvoltate de Anthropic, din cauza costurilor mari și a temerilor legate de posibilele efecte asupra datelor lor.
În cazul în care această tendință se menține, Europa ar putea să nu se afle într-o stare vulnerabilă, așa cum susțin unele dintre discursurile despre inteligența artificială.
Legea UE privind IA conține o serie de măsuri pragmatice care abordează modul în care consumatorii ar putea interacționa cu inteligența artificială în viața de zi cu zi. Printre acestea se numără reglementarea etichetării conținutului generat de IA, precum și a utilizării inteligenței artificiale în medicină și în procesele de angajare.
Critici referitoare la Legea UE privind IA.
„Europa are o problemă de competitivitate, este adevărat”
Consilierul de politici la EDRI,
Însă, potrivit acesteia, susținătorii industriei tehnologice din SUA „dau vina pe legi și măsuri de protecție și au promis că dereglementarea va face companiile europene mai competitive… într-o cursă spre niveluri tot mai scăzute, pentru a vedea dacă putem ajunge din urmă marile companii tehnologice”.
Totuși, Legea UE privind IA nu este privită ca un model legislativ pentru alte state și nu constituie un element ce ar încetini progresul la nivel mondial.
Georgina Kon, partener la studioul de avocatură Linklaters, susține că șansele ca legea europeană să fie adoptată ca standard global sunt foarte reduse, din mai multe motive.
Criticile aduse legii includ încărcătura crescută a cerințelor de conformitate, care a provocat întârzieri în aplicarea unor secțiuni ale reglementării, și faptul că se concentrează exclusiv pe Europa.
Aceste critici au, de asemenea, inspirat legiuitorii din alte zone să se străduiască să-și distingă reglementările privind inteligența artificială de cele stabilite de UE.
„Legea UE privind IA nu este ceva de care restul lumii să se simtă constrâns, deși multe companii din domeniul tehnologiei vor dori, desigur, să vândă în UE”, spune Georgina Kon.
Pericolul unei noi dependențe tehnologice
Companii mari din sectorul tehnologic continuă să dețină o bază extinsă de clienți în Europa.
Kaltheuner manifestă, totuși, îngrijorare că ipotezele apocaliptice legate de inteligența artificială ar putea determina Europa să devină și mai dependentă, stimulând adoptarea modelelor de IA create în Statele Unite în toate sectoarele economice, pe fundalul unor temeri ambigue despre posibilitatea de a rămâne în urmă.
„Există o viziune
COMENTARII / 0