Temperaturile extreme au amplificat riscurile pentru sănătatea populației, în același timp râurile europene au înregistrat cele mai scăzute debite din ultimele peste trei decenii.
Copernicus indică că 52% din suprafața continentului european a fost supusă în această vară unui nivel „foarte ridicat” de stres termic, cea mai mare proporție documentată de când există astfel de măsurători.
Copernicus definește acest nivel ca fiind condiții în care temperatura resimțită de organism atinge cel puțin 38 de grade Celsius.
Tensiunea termică apare când o combinație de temperaturi înalte și niveluri ridicate de umiditate împiedică corpul să se răcească prin transpirație. În astfel de condiții, organismul poate acumula căldură la un ritm mai rapid decât capacitatea de eliminare, conform Reuters.
Fenomenul nu se reduce doar la un disconfort cauzat de temperaturi înalte. Expunerea prelungită poate produce consecințe grave asupra corpului.
Ce efect are stresul termic asupra organismului?
Printre semnele legate de stresul termic se numără accelerarea pulsului, disconfortul gastric și vertijul. În cazuri grave, contactul cu temperaturi extreme poate provoca insolație, o afecțiune capabilă să amenințe existența.
Pericolul crește pentru cei care petrec mult timp în aer liber, în special când temperaturile persistă la niveluri ridicate pentru perioade îndelungate.
Printre grupurile considerate vulnerabile se regăsesc lucrătorii ce își desfășoară activitatea în aer liber, persoanele în vârstă și indivizii cu anumite afecțiuni, inclusiv bolile cardiovasculare și diabetul.
Europa de Vest a înregistrat cel mai fierbinte sezon din istoria măsurătorilor.
În această vară, Europa Occidentala a înregistrat cea mai mare temperatură medie pentru sezonul de când există măsurători, potrivit Copernicus.
În acea zonă, s-au înregistrat 13 zile în care stresul termic a fost
„foarte ridicat”
, iar temperatura resimțită a înregistrat valori peste 38 de grade Celsius.
Informațiile ilustrează extinderea fenomenului: nu se referă doar la incidente izolate de caniculă, ci la perioade în care porțiuni extinse ale continentului au fost supuse unor condiții penibile pentru organism.
Căldura intensă nu afectează exclusiv oamenii
Impactul temperaturilor înalte s-a manifestat și asupra resurselor de apă.
Conform datelor oferite de Copernicus, în această perioadă de vară, fluxurile de apă ale râurilor europene au atins nivelul de debit cel mai scăzut înregistrat în ultimii peste 30 de ani.
Debitele reduse ale râurilor pot avea consecințe asupra ecosistemelor, agriculturii, transportului fluvial și disponibilității apei.
În perioade în care temperaturile înalte domină și precipitațiile sunt reduse, nivelul apei poate scădea, iar evaporarea este accelerată de căldură.
Europa se încălzește cu o viteză superioară comparativ cu alte continente.
WMO a semnalat că Europa reprezintă continentul cu cea mai rapidă creștere a temperaturii în întreaga lume, un rezultat al schimbărilor climatice cauzate de activitățile umane.
Măritul nivelului mediu al temperaturilor favorizează creșterea pericolului de fenomene de căldură intensă și provoacă apariția unor intervale în care corpul uman se confruntă cu condiții din ce în ce mai greu de suportat.
În această vară, informațiile colectate de Copernicus se încadrează în cadrul unei schimbări climatice mai extinse în Europa.
Ce semnificație are recordul care se referă la Europa?
Înregistrarea de 52% din continent expus la stres termic extrem evidențiază măsura condițiilor extreme observate în această vară.
În ceea ce privește populație, efectele sunt evidente: intervalele caracterizate prin temperaturi și umiditate înalte pot exercita o presiune suplimentară asupra corpului, în mod deosebit pentru persoanelor vulnerabile.
Scăderea debitelor râurilor indică faptul că temperaturile extreme nu se limitează la domeniul sănătății publice, ci provoacă daune majore mediului și resurselor de apă.
COMENTARII / 0