În contextul tensiunilor, Germania își mobilizează spitalele pentru un eventual conflict, în timp ce Lituania a revizuit planurile de evacuare, iar forțele NATO desfășoară exerciții în zona baltică, potrivit Politico.
Joi, premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Moscova ar putea trimite drone sau rachete pe teritoriul unor state NATO care sprijină Ucraina „în următoarele luni”.
Avertismentele subliniază creșterea temerilor în Europa, în contextul unui număr rapid de încălcări ale spațiului aerian și de încercări de sabotaj în ultimele luni. NATO a repetat că consideră aceste atacuri ca fiind o formă de presiune exercitată de Kremlin pentru a reduce sprijinul acordat Ucrainei, însă și-au atenuat reacțiile de teamă privind posibilitatea escalării situației.
Citește șiAproape o treime dintre copiii din România sunt în risc de sărăcie. UE ar putea elimina garanții financiare cheie (raport)
Răspunsurile liderilor europeni
În vineri, Emmanuel Macron, președintele Franței, a chemat liderii de partid și candidații la alegerile prezidențiale din 2027 la o întâlnire de urgență axată pe situația din Ucraina, Iran și pe criza energetică în continuă escaladare.
Video Recomandări
Macron a caracterizat avertismentele lui Tusk ca fiind „întemeiate și bine documentate” și a dezvăluit un plan nou pentru protejarea infrastructurii critice.
„În ultimele săptămâni (…) amenințarea hibridă rusă la adresa europenilor și a Franței s-a intensificat”, a adăugat el.
Guillaume Lacroix, conducătorul Partidului Radical de Stânga, a ieșit din adunare și a spus:
„La 50 de ani, rareori am simțit un asemenea vertij.”
premierul olandez Rob Jetten a pronunțat declarația în ziua de vineri.
„Nu este o coincidență că premierul polonez vorbește atât de ferm”,
„Trebuie să luăm foarte în serios acest avertisment (…) trebuie să demonstrăm în mod constant că nu acceptăm așa ceva și că vom acționa dacă va fi necesar.”
Joi, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că țara sa ar trebui „să se pregătească mental pentru posibilitatea ca ceva să se întâmple”, inclusiv acte de sabotaj și atacuri cu drone rusești.
Moscova intensifică discursul său beligerant în preajma alegerilor parlamentare din Rusia, programate pentru acest weekend, iar se anticipează pe scară largă că partidul Rusia Unită, condus de președintele Vladimir Putin, va rămâne la putere.
„Un război foarte scurt”
În această săptămână, Serghei Lavrov, ministrul rus al Afacerilor Externe, a semnalat că Europa se va confrunta cu un conflict de durată foarte scurtă dacă membrii NATO ar decide să atacă Rusia.
„Rusia și-a intensificat ritmul activităților — trebuie să rămânem vigilenți”, a declarat un înalt oficial european din domeniul apărării, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber. „Acest lucru poate fi privit ca o manifestare a unei tendințe mai largi (…) am mai văzut avertismente similare și este foarte posibil să urmeze și altele.”
Până în prezent, cele mai recente incidente nu au determinat reacții multilaterale suplimentare, a declarat un al doilea oficial european de rang înalt din domeniul apărării. „Dar monitorizăm îndeaproape situația”, a adăugat acesta.
Păstrarea traiectoriei
Vineri, forțele germane și suedeze au desfășurat exerciții comune în apropierea insulei strategice suedeze Gotland, la doar câteva săptămâni după ce aliații NATO au organizat exerciții neanunțate în apropierea exclavei ruse Kaliningrad.
În ultimele săptămâni, avioane NATO au doborât o dronă rusească deasupra Lituaniei, o navă rusească a lansat rachete de semnalizare asupra unui elicopter militar danez, iar Germania a atribuit unei persoane suspectate că ar fi spion rus o tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig.
În august, rapoarte ale serviciilor de informații americane au semnalat că Moscova ar putea lansa o ofensivă restrânsă împotriva unei state membre NATO în anii ce urmează.În anii ce urmează. John Ratcliffe, directorul CIA, a transmis oficialilor ruși din Moscova, la sfârșitul lunii trecute, avertismentul de a nu escalada conflictul cu aliații NATO, în special cu Estonia, Letonia și Lituania, ca reacție la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova.
Totuși, nu se știe dacă avertismentele recente se bazează pe date noi.
Vineri, ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a afirmat că Vilnius deține aceleași informații ca și Tusk referitoare la o posibilă „operațiune sub steag fals”, menționând că aceste date ar fi din luna iulie.
„Văd declarațiile publice ale politicienilor în acest sens ca parte a unei campanii coordonate menite să avertizeze Rusia să nu ia decizii stupide și să nu încerce ceva crezând că nu va activa [clauza de apărare reciprocă a NATO] Articolul 5 și că totul va fi trecut cu vederea”, a spus el.
Conform declarațiilor a doi oficiali diplomatici din cadrul alianței, partenerii NATO nu au primit notificări formale despre apariția unor date noi de acest fel, iar evaluarea riscurilor de către NATO a rămas neschimbată până în prezent.
„În acest moment, nu vedem o amenințare iminentă de atac”, a declarat un oficial NATO în numele organizației, adăugând: „Dar nu ne putem permite să fim naivi sau complezenți și trebuie să ne asigurăm că NATO rămâne puternică în anii următori.”
COMENTARII / 0