Europa sub căldură: care țări riscă să rămână fără curent electric?

Caniculele care se abat asupra Europei vara aceasta reprezintă o provocare majoră pentru infrastructura energetică a continentului, determinată fiind de cererea crescută de energie electrică...

Caniculele care se abat asupra Europei vara aceasta reprezintă o provocare majoră pentru infrastructura energetică a continentului, determinată fiind de cererea crescută de energie electrică pentru climatizare.
Un raport detaliat care a evaluat situația în 85 de țări la nivel global a identificat care sunt națiunile europene mai vulnerabile la riscul întreruperilor de curent electric în timpul perioadelor cu temperaturi extrem de ridicate.

Continentul european se confruntă cu presiuni majore asupra infrastructurii energetice din cauza unui nou val de temperaturi extreme, informează Euronews.
43°C – un prag termic considerat sufocant – ar putea fi atins în regiunea mediteraneană în cursul acestei săptămâni, potrivit specialiștilor în meteorologie, în vreme ce Europa Occidentală se pregătește să înregistreze temperaturi record.

Mai mult de jumătate din cele 96 de departamente franceze se află deja sub alertă roșie de risc vital, populația fiind sfătuită să reducă expunerea la radiația solară directă.

Citește șiA murit Jeffrey Archer, romancierul cu 300 de milioane de cărți vândute și o viață demnă de un thriller

„Vigilență absolută”

a fost îndemnul adresat de către autoritățile franceze.

Regatul Unit este avertizat de către serviciul meteorologic Met Office cu privire la temperaturi maxime care ar putea atinge 38°C în partea sudică a Angliei în perioada următoare. În același timp, sunt prognoate și nopți cu caracter tropical, considerate periculoase, în care temperatura rămâne peste 20°C timp de 24 de ore. Pe lângă Regatul Unit, țări precum Germania, Spania, Portugalia și Elveția se pregătesc pentru temperaturi extreme care încep să aibă un impact semnificativ asupra activităților zilnice.

La nivel continental, un număr semnificativ de instituții de învățământ au încetat activitățile sau și-au ajustat orarele, în timp ce circulația feroviară în metropole precum Paris și Bruxelles a fost restrânsă pentru a preveni disfuncționalitățile. Deși Fête de la Musique din Paris a avut loc așa cum era planificat în weekend,

consumul de alcool în zonele publice a fost interzis

de către autorități pentru a diminua pericolul de deshidratare.

În ce mod temperaturile ridicate influențează infrastructura energetică europeană rămâne o preocupare majoră. Creșterea cererii de energie din cauza caniculei ar putea duce la supraîncărcarea rețelelor de distribuție a energiei electrice.

În perioadele de valuri de căldură, Europa se confruntă frecvent cu o creștere a cererii de energie electrică, determinată în mare parte de necesitatea de a răcori spațiile.
Utilizarea aparatelor de aer condiționat și a ventilatoarelor a jucat un rol semnificativ în acest context, acestea fiind responsabile pentru aproximativ 7% din consumul global de electricitate în anul 2022.

Creșterea temperaturilor globale duce la o cerere crescută pentru răcire, fenomen observat deja de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) încă din 2023.

„Temperaturile record alimentează cererea pentru aer condiționat și determină creșteri ale consumului de electricitate, ceea ce poate genera un cerc vicios al emisiilor suplimentare de gaze cu efect de seră, care la rândul lor fac planeta și mai fierbinte.”

Astfel, potrivit IEA, această buclă de feedback nefastă între creșterea temperaturilor și consumul sporit de energie electrică are potențialul de a agrava și mai mult fenomenul de încălzire globală.

La debutul perioadei estivale 2025, un fenomen de creștere a cererii de energie electrică a avut loc în Franța, unde consumul de seară a atins un nivel cu 25% superior mediei perioadei respective, ca urmare a necesității de climatizare, în ciuda faptului că procentul de utilizare a sistemelor de aer condiționat în această țară rămâne relativ scăzut.

În care state europene se va înregistra o creștere semnificativă a necesarului de energie electrică rămâne o întrebare pertinentă. Europa este martora unei cereri crescute de electricitate în anumite regiuni. Factorii care contribuie la această tendință sunt legați de anotimpurile călduroase. Creșterea cererii de electricitate este anticipată în mai multe țări europene.

O analiză efectuată de Compare the Market, un site specializat în compararea prețurilor, a evaluat cererea de electricitate în 85 de țări, care reprezintă aproximativ 90% din consumul mondial de energie electrică, pentru a studia impactul perioadelor cu temperaturi extreme asupra cererii de electricitate.
Cercetarea s-a concentrat pe modul în care cererea de electricitate se schimbă în lunile caracterizate de temperaturi ridicate.

Creșterea temperaturilor a fost analizată într-un studiu care a comparat cererea de electricitate în perioadele cu temperaturi ridicate, respectiv în cele cu valori normale.
Grecia se situează pe primul loc la nivel global din acest punct de vedere, înregistrând o creștere a cererii de electricitate de 38,62% în perioadele de căldură extremă.
Aceasta înseamnă un consum suplimentar de 143,08 kWh pe persoană pentru fiecare lună afectată de temperaturi extreme.

Țările cu cea mai mare creștere a cererii de energie electrică sunt următoarele: Muntenegru înregistrează o creștere de 22,49%, fiind urmat de Turcia cu 21,91%, Croația cu 17,76%, Italia cu 14,22% și Spania cu 8,86%.

Dacă cererea agregată de energie electrică depășește capacitatea de producție existentă ori limitele tehnice ale infrastructurii energetice, atunci frecvența rețelei electrice poate să scadă, ceea ce în cele din urmă poate provoca întreruperi ale furnizării de curent electric.

În urma unei analize efectuate de Compare the Market pe baza datelor din ultimii cinci ani, Ungaria a înregistrat o durată medie a pene de curent de 2,92 ore anual, fiind urmată de Slovenia cu 2,16 ore și de Grecia cu 1,63 ore.

  • Durata medie a fost de 2,92 ore pe an în Ungaria.
  • Țara Slovenia a avut o durată medie de 2,16 ore.
  • În Grecia, durata medie a fost de 1,63 ore.

Conform datelor analizate, consecințele financiare ale perioadelor de indisponibilitate a energiei electrice pentru gospodării sunt mai puțin severe în Italia decât în Grecia, însă numărul considerabil de gospodării face ca țara să suporte costuri anuale de aproximativ 154,7 milioane de euro pentru consumatori, cele mai mari din Europa.

„Penele de curent din Italia vor costa gospodăriile aproximativ 154,7 milioane de euro pe an, țară urmată îndeaproape de Polonia, cu 152,1 milioane de euro.”

Aceste cifre au fost dezvăluite într-un studiu recent care a evaluat impactul întreruperilor de curent electric asupra gospodăriilor din diverse țări europene.

Costurile indirecte ale lipsei de energie electrică sunt cuantificate prin intermediul unui indicator economic denumit „valoarea energiei nealimentate”, care evaluează consecințele precum alterarea alimentelor, sistarea funcționării sistemelor de încălzire și răcire, precum și perturbarea serviciilor de internet.
Aceste evaluări nu se bazează pe tarifele locale ale energiei, ci mai degrabă pe impactul economic al lipsei de energie electrică.
Ele iau în considerare o serie de inconveniente și costuri generate de această situație.

Se ridică întrebarea dacă energia regenerabilă are capacitatea de a proteja rețeaua electrică europeană de posibilele perturbări.

Vara trecută, în iunie și iulie, un fenomen climatic extrem de intens a afectat Europa, înregistrându-se temperaturi de până la 40°C. Această perioadă a fost marcată de o creștere semnificativă a cererii de energie electrică, până la 14% în fiecare zi. În același timp, anumite centrale termoelectrice au fost oprite, ceea ce a contribuit la o creștere substanțială a prețurilor medii zilnice ale energiei, de două până la trei ori.

În ciuda provocărilor, datele de la centrul de analiză energetică Ember arată că Uniunea Europeană a înregistrat o producție fără precedent de energie solară, care a jucat un rol crucial în menținerea echilibrului sistemului energetic, chiar și atunci când cererea a crescut semnificativ.

Potrivit datelor, în perioadele de 50 GW de energie solară au fost produse în Germania în zilele de vârf ale valului de căldură, reprezentând 33% până la 39% din necesarul de electricitate al țării.

„Germania dispune de 14 GW de capacități de stocare în baterii și de 10 GW de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, ceea ce a permis stocarea unei părți din energia solară pentru utilizare după apusul soarelui.”

Acestea sunt detalii oferite de Ember.

COMENTARII / 0