Exclusiv ANAF nu știe câți oameni fac videochat în România. Milioane de lei evaziune și vidul legislativ convenabil

ANAF și Digi24.ro au adus la lumină o situație surprinzătoare: România se află în primele poziții în anumite topuri internaționale, însă doar în câteva contexte....

ANAF și Digi24.ro au adus la lumină o situație surprinzătoare: România se află în primele poziții în anumite topuri internaționale, însă doar în câteva contexte. Printre sectoarele care ne-au adus renume pe plan global se numără IT-ul și viticultura. Există și un alt domeniu, operând în zona gri legislativă, care ar putea poziționa România printre liderii mondiali. În anul 2023, conducătorul ANAF avea cunoștință clară despre numărul participanților și al firmelor din sector, însă la scurt timp, la trei ani mai târziu, aceeași autoritate nu mai poate determina cifra exactă. Numărul exact nu mai poate fi identificat, iar zona gri legislativă continuă să fie un subiect de interes. Digi24.ro a obținut exclusiv explicațiile autorităților și deține cele mai recente date puse la dispoziție publicului.

Românii care stau în marile orașe au văzut cel puțin un panou publicitar pe zi care invită tinerele și tinerii din România să „câștige ușor”.

Mai mulți dintre aceștia au acceptat aceste invitații, iar rezultatul a fost ca România să se situeze printre principalele producătoare de conținut în fața camerelor.

Citește șiColterm Timișoara pregătește transportul cărbunelui pe șosea / Linia ferată Drobeta – Turnu Severin – Caransebeș va fi închisă cinci ani / Cărbunele vine din Motru

Țara noastră, având una dintre cele mai scăzute rate de colectare a taxelor în UE, a devenit subiectul unei întrebări puse de digi24.ro privind contribuția financiară a lucrătorilor din domeniul videochat la bugetul de stat. În ciuda așteptărilor, autoritățile nu reușesc să furnizeze o cifră precisă, subliniind că lipsa datelor se datorează unor probleme de legislație.

Banii care pătrundă într-o gaură neagră

În combaterea evaziunii fiscale, autoritățile din Antifraudă anunță din când în când

„războaie”

pe care le pornesc împotriva românilor care nu doresc să-și împartă veniturile cu statul.

Directorii ANAF apar în mass-media și declară triumfal că

„gata, de astăzi nu mai scapă niciun leu printre degete”

. În realitate, majoritatea eforturilor se reduc la simple promisiuni de campanie. Indiferent dacă este vorba despre celebrii artiști care uită să raporteze câștigurile de milioane din donații, sau despre români care își obțin venitul prin discuții mai puțin filtrate cu utilizatori din întreaga lume.

În anul 2025, șefii de la Antifraudă anunțau că: „Inspectorii au găsit cel puțin 500 de persoane care activează în sectorul videochatului și au venituri nedeclarate de milioane de lei”. 

Ne rămân în minte două sintagme din acest anunț al autorităților: „500 de persoane” și „milioane de lei”. La prima vedere poate părea un succes în combaterea evaziunii. 

Doar că în aceeași declarație, oficialii adăugau că inspectorii sunt în imposibilitatea de a recupera acest prejudiciu pentru că: „Cei din industria de videochat sau creatorii de conținut (…) au sediul undeva pe o insuliță legată de Canada, te duci cu bărcuța să le duci o notificare din partea noastră”.

Chiar și așa, aceste cifre sunt doar o picătură într-un ocean compus din sute de mii de lucrători în această industrie, după cum mărturisea chiar fostul șef al ANAF, în exclusivitate pentru digi24. 

Cât de mulți se ocupă de videochat în România?

Informațiile furnizate de ANAF se schimbă considerabil de la o perioadă la alta, fie anual, fie în funcție de mandat. În anul 2023, conducătorul respectiv avea cunoștință precisă despre numărul de profesioniști din această activitate și despre suma care ajunge în bugetul de stat.

Afirmațiile anterioare ale fostului șef sunt contestate de un fost coleg al său, care susține că în numeroase cazuri, fondurile rămân aproape imposibil de urmărit.

Iată ce declara fostul șef al ANAF, la Digi24, în 2023: „Astăzi, dacă vorbim de veniturile care se obțin de pe platformele de videochat, aflăm orice informație. Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcționează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei și de acolo primesc bani. Acești bani intră prin bancă, îi putem urmări. Este un fenomen.

„Această industrie a videochat-ului a luat o explozie foarte mare în ultima perioadă, în România”

președintele ANAF a menționat că sectorul a înregistrat o creștere semnificativă în ultimele luni.

El a menționat suplimentar că există 5.000 de companii în România care se ocupă de această activitate, un număr considerabil. În plus, se estimează că 400.000 de persoane activează în videochat, datorită veniturilor ridicate, așa a precizat Lucian Heiuș.

Ce comunică ANAF în legătură cu situația de acum trei ani pentru digi24.ro?

Deficitul bugetar din România crește an de an. În consecință, am presupus că eforturile de a colecta fiecare bănuț s-au intensificat în mod direct proporțional cu mărimea deficitului. În realitate, însă, situația este din nou puțin diferită.

ANAF a răspuns digi24.ro spunând că nu poate determina cifra exactă a lucrătorilor din această industrie și, implicit, sumele pe care aceștia le plătesc în visteria statului.

„Având în vedere adresa dumneavoastră înregistrată la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) Sub nr.5*****/14.09.2026, referitor la contribuabilii care desfășoară activități economice în domeniul menționat, vă comunicăm următoarele:

Clasificările ocupațiilor din România, denumite COR, și cele ale activităților economice naționale, denumite CAEN, nu evidențiază în mod separat și clar domeniul „videochat”.

În ceea ce privește contribuabilii persoane fizice, sistemul declarativ existent, denumit Declarația unică (Formular 212 – care se referă la impozitul pe venit și la contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice), nu atribuie o clasificare separată veniturilor obținute din acea activitate.

Astfel, suntem în imposibilitatea furnizării informațiilor din segmentul economic menționat de dumneavoastră”, se arată în răspunsul primit de către digi24.ro.

Organizațiile specializate se confruntă cu MAI pentru a stabili dacă activitățile lor sunt legale.

Situația a ajuns la un nivel de absurditate kafkiană, iar o asociație specializată a intentat acțiune în instanță împotriva Ministerului Afacerilor Interne, întrucât Poliția nu le oferă clarificări privind legalitatea activităților lor.

Mai exact, dintr-un comunicat trimis de reprezentanții A.D.U.L.T, am aflat că un judecător va decide cine are dreptate.

În esență, Asociația A.D.U.L.T. a solicitat Ministerului Afacerilor Interne să clarifice dacă activitățile economice de masaj erotic și videochat destinate adulților, excluzând relațiile sexuale, sexul oral și sexul anal, sunt considerate legale sau dacă autoritățile le includ în sfera penală și, în cazul penalității, pe baza cei legi.

MAI refuză să răspundă la această întrebare, susținând că nu constituie un interes public, în ciuda faptului că mii de români activează în aceste domenii.

Miza procesului depășește industria adult. Întrebarea de fond este dacă o autoritate publică poate refuza să explice cetățenilor și antreprenorilor cum interpretează și aplică legea, pentru ca ulterior aceștia să riște controale, închiderea afacerilor sau acuzații penale tocmai din cauza lipsei de claritate”, se arată în comunicatul remis. 

Ce afirmă legea

Pe platformele dedicate activității firmelor, informația că aceste firme sunt înregistrate pe domenii care de care mai interesante poate fi găsită cu ușurință.

În România, cea mai frecventă și adecvată clasificare CAEN pentru activitatea de videochat este CAEN 9609 (Alte activități de servicii personale n.c.a.), iar ca alternativă pot fi utilizate coduri din domeniul IT și al portalurilor web, precum CAEN 6312 (Activități ale portalurilor web) sau CAEN 6311.

CAEN 9609: Acoperă alte activități de servicii personale n.c.a. (neclasificate în altă parte) și este des recomandat pentru PFA-uri sau studiouri deoarece reflectă natura serviciilor personalizate de divertisment digital.CAEN 6312: Activități ale portalurilor web.CAEN 6311: Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe.

Activitatea acoperă spectrul de la „activități de servicii personale” la „prelucrarea datelor”. În ciuda faptului că toate companiile implicate sunt înregistrate legal, există un gol legislativ care ar putea fi încheiat rapid în Parlament și care ar putea elimina evaziunea fiscală în prezent.

COMENTARII / 0