Mai bine de șase luni în urmă, pe data de 19 februarie 2026, liderii din Washington au participat la prima întâlnire a Consiliului Păcii (Board of Peace), o inițiativă creată de președintele american Donald Trump pentru a pune în aplicare planul dedicat
Romania a organizat până în prezent 12 zboruri umanitare către populația din Fâșia Gaza, cea mai recentă fiind efectuată pe 31 august. În teritoriul național se află 56 de copii și aproximativ 200 de membri ai familiilor lor, a raportat Administrația Prezidențială la cererea Mediafax. În același timp, capitala elaborează proiecte pentru reconstrucția școlilor, reabilitarea serviciilor de urgență și întărirea instituțiilor palestiniene, însă acestea vor fi puse în aplicare doar când condițiile din teren vor permite.
Potrivit răspunsului transmis redacției, România a continuat să susțină, alături de partenerii europeni, implementarea planului de pace pentru Gaza și dialogul cu Israelul și Autoritatea Palestiniană. Inițiativa președintelui american Donald Trump privind Consiliul Păcii a urmat Planului cuprinzător pentru încheierea conflictului din Gaza, prezentat în septembrie 2025, și Rezoluției 2803 a Consiliului de Securitate al ONU din noiembrie 2025.
Citește șiZelenski îi oferă lui Trump o alternativă la acordul cu Rusia: „Noi suntem cei care decidem dacă aceste rafinării vor funcționa sau nu”
12 zboruri de ajutor umanitar. 56 de copii se află în prezent în România.
Nicușor Dan a subliniat, în cadrul întâlnirii din februarie, că unul dintre angajamentele majore este să asigure evacuări medicale continue pentru copiii din Gaza.
Administrația Prezidențială a indicat că autoritățile române au susținut până în prezent 12 zboruri umanitare, iar cel mai recent a avut loc pe 31 august 2026.
„În prezent, în România se află 56 de copii și aproximativ 200 de membri ai familiilor acestora, care beneficiază de sprijin și îngrijiri medicale”, se arată în răspunsul transmis Mediafax.
19 februarie, la o reuniune, Nicușor Dan a declarat că România este dispusă să ofere sprijin, inclusiv în evacuarea medicală a copiilor din Gaza.
România elaborează inițiative pentru instituțiile educaționale și pentru serviciile de urgență din Gaza.
Cotroceniul indică faptul că România este pregătită,
„atunci când condițiile o vor permite”
, să ajute la refacerea infrastructurii de răspuns la situații de urgență, la reconstrucția școlilor și la consolidarea capacității instituționale a administrației palestiniene.
În lista proiectelor se regăsesc, printre altele, măsuri ce vizează extinderea accesului la educație pentru Palestinieni și continuarea zborurilor umanitare pentru pacienții ce au nevoie de tratament.
În cadrul anului academic 2026-2027, România a acordat până în prezent 42 de burse de studiu destinate studenților palestinieni.
Conform răspunsului trimis către Mediafax, acestea derivă din
„oferta unilaterală din partea MEC / prin program de cooperare bilaterală / burse MAE”
Administrația Prezidențială a raportat și expedierea unei donații umanitare provenite din Patriarhia Române, susținută de parteneri israelieni. Această ajutorare vizează distribuirea de alimente, servicii medicale, apă potabilă și materiale didactice către comunitățile vulnerabile din Gaza.
Consiliul Păcii a suferit ce modificări după reuniunea din februarie?
În contextul activității structurii inițiate de Donald Trump, Administrația Prezidențială a raportat că, la 15 mai 2026, Înaltul Reprezentant pentru Gaza, Nikolay Mladenov, a depus primul raport care tratează aplicarea Rezoluției 2803.
Ulterior, pe 31 iulie
România afirmă că a prelungit dialogurile și în alte formate internaționale.
„Atât în cadrul forurilor multilaterale, inclusiv Grupul Donatorilor pentru Palestina și Alianța Globală pentru Implementarea Soluției celor Două State, cât și în cadrul dialogului bilateral cu partenerii regionali, România a reafirmat disponibilitatea de a avea o contribuție activă la avansarea procesului de stabilizare și redresare în Fâșia Gaza”, transmite Cotroceniul.
Cotroceniul nu clarifică România dacă va deveni membru
În răspuns la solicitarea Mediafax, Administrația Prezidențială a fost întrebată dacă România ia în considerare trecerea de la statutul de observator la cel de stat membru al Consiliului Păcii și dacă Bucureștiul a primit o invitație formală de aderare.
Administrația Prezidențială a trimis către redacție un răspuns care nu clarifică dacă o invitație de acest tip a fost acceptată și nici dacă România dorește să devină membru. Se limitează la a demonstra că țara păstrează un dialog cu părțile implicate și la a elabora inițiative ce pot fi puse în practică când condițiile de pe teren vor permite.
De ce România a mers doar ca observator. „Taxa” de un miliard de dolari și problemele ridicate de Carta Consiliului
Statutul României la întâlnirea din 19 februarie a rezultat dintr-o decizie conștientă a Bucureștiului. Nicușor Dan a primit invitația lui Donald Trump de a participa la Consiliul Păcii, însă România nu a semnat Carta organizației și nu a devenit stat membru. Președintele a explicat, înainte de călătoria la Washington, că a solicitat clarificări de la partea americană și că câteva prevederi ale documentului erau în
Unul dintre exemplele invocate explicit de șeful statului era cel al sancțiunilor. „Membrii acestei organizaţii îşi propun împreună să dispună sancţiuni, dar România are obligaţie faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sancţiunile pe care le-ar putea dispune faţă de o ţară sau faţă de un operator economic”, declara atunci Nicușor Dan. În aceste condiții, spunea el, România nu putea semna Carta înainte ca implicațiile juridice să fie lămurite.
Președintele susținea că, deși nu era membru, participarea la reuniune era în avantajul României. Statutul de observator îi permitea Bucureștiului să se alăture discuțiilor și să-și prezinte poziția, fără ca dec
Impozitul de un miliard
În jurul noii organizații a existat încă de la lansare și o controversă financiară. Carta Consiliului prevede că mandatul obișnuit al unui stat membru este de cel mult trei ani, cu posibilitatea reînnoirii de către președintele organizației. Limita de trei ani nu se aplică însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari.
Carta îi acordă, în calitate de președinte inaugural al Consiliului, o poziție de mare influență. Statele pot deveni membre doar după ce președintele Consiliului le invită, iar deciziile luate de majoritatea statelor prezente și votante necesită și aprobarea sa. Fiecare stat membru are un vot.
România nu a fost singurul stat european care a evitat atunci aderarea deplină. Italia, Grecia și Polonia au ales, de asemenea, participarea fără statut de membru deplin, în timp ce aliați europeni importanți ai Statelor Unite, între care Franța, Germania, Marea Britanie și Spania, nu s-au alăturat Consiliului. Unele guverne europene au ridicat semne de întrebare inclusiv cu privire la raportarea noii structuri la sistemul ONU.
Administrația Prezidențială a furnizat un răspuns integral.
Răspuns la solicitarea de informații
În legătură cu cererea dvs., vă aducem la cunoștință următoarele:
România a susținut, alături de partenerii europeni, toate eforturile diplomatice menite să promoveze implementarea Planului de pace și a pledat constant, în acest sens, pentru un dialog constructiv cu Statul Israel și Autoritatea Palestiniană.
Inițiativa Președintelui Donald J. Trump privind crearea Consiliului Păcii a venit în continuarea Planului cuprinzător pentru încheierea conflictului din Gaza – o foaie de parcurs în 20 de puncte, prezentată de președintele american în septembrie 2025 – și a Rezoluției 2803, adoptată de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025.
Președintele Nicușor Dan, acționând ca observator, a participat la întâlnirea din 19 februarie 2026, consolidând astfel susținerea României pentru inițiativele globale de pace și arătând deschiderea țării noastre de a susține asigurarea păcii, stabilității și prosperității în Gaza.
În același timp, declarația a reafirmat poziția României privind imperativul de a găsi o soluție ce aduce la finalul conflictului și de a oferi ajutor populației civile din Fâșia Gaza, incluzând desfășurarea de operațiuni de evacuare medicală de urgență.
Când circumstanțele vor fi favorabile, conform declarației făcute la întâlnirea inaugurală a Consiliului Păcii din 19 februarie, România se află în stare să ofere contribuții la:
Până în acest moment, autoritățile din România au coordonat 12 zboruri umanitare, cel mai recent a avut loc pe 31 august 2026. În acest moment, în România se găsesc 56 de copii și în jur de 200 de membri ai familiilor lor, care primesc sprijin și îngrijiri medicale.
În domeniul educației, pentru perioada academică 2026-2027, până în prezent, România a primit 42 burse de studiu (oferta unilaterală din partea MEC / prin program de cooperare bilaterală / burse MAE).
În contextul eforturilor continue ale României de a sprijini populația civilă din Fâșia Gaza, se remarcă și proiectul prin care autoritățile române au coordonat cu succes livrarea unei donații umanitare, oferită de Patriarhia Română, cu sprijinul partenerilor israelieni. Această inițiativă comună va pune la dispoziție populației vulnerabile din Gaza alimente de bază, asistență medicală, apă potabilă și materiale educaționale.
Referitor la activitatea Consiliului Păcii, în data de 15 mai 2026, Înaltul Reprezentant pentru Gaza, Nikolay Mladenov, a depus primul raport despre realizarea Rezoluției 2803 – https://www.un.org/unispal/document/high-representative-for-gaza-nickolay-mladenovs-briefing-to-the-security-council/. În data de 31 iulie 2026, a fost lansată foaia de parcurs în 15 puncte pentru etapa secundă a Planului Gaza.
România rămâne ferm angajată în susținerea eforturilor umanitare internaționale și menține, totodată, un dialog deschis și constructiv cu toate părțile implicate la nivel internațional în stabilizarea regiunii. De asemenea, România continuă pregătirea inițiativelor de consolidare instituțională, în vederea operaționalizării acestora atunci când condițiile din teren o vor permite”.
COMENTARII / 0