Germania contribuie cu cea mai mare sumă la
Cristina Cileacu: Angela Ganninger, ambasadorul Germaniei la București, a primit salutul
„bine ați revenit la Pașaport Diplomatic.”
Citește șiVideo PNL a pierdut definitiv un proces cu AEP: Trebuie să restituie 14 milioane de lei, folosiți pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă
Angela Ganninger:
Mulțumesc mult pentru invitație.
Bugetul UE se află în centrul unor negocieri extrem de dificile de echilibrat.
Comisia Europeană a propus un buget pentru următorii 7 ani de aproape 2.000 de miliarde de euro, față de aproximativ 1.200 de miliarde în exercițiul actual. Germania a respins propunerea cu argumentul că o creștere atât de mare nu poate fi acceptată în timp ce statele membre își reduc cheltuielile acasă. Germania este cel mai mare contribuitor net la bugetul Uniunii, adică plătește mult mai mult decât primește înapoi. Berlinul cere o reducere de 400 de miliarde de euro față de propunerea Comisiei. Chiar și așa bugetul ar fi cu 27% mai mare decât cel actual, iar contribuția anuală a Germaniei ar trece de 50 de miliarde de euro. Alături de Olanda, Austria, Danemarca și Finlanda, Germania vrea mai puțini bani pentru subvenții agricole și coeziune și mai mulți pentru inovație, competitivitate și apărare. De cealaltă parte se află grupul Prietenii Coeziunii, din care face parte și România, care apără fondurile tradiționale.
Cristina Cileacu: Dnă ambasador, înregistrăm acest program pentru că va fi sărbătorită Ziua Unității Germane. Dar până ajungem la acea sărbătoare, trebuie să vorbim despre o mulțime de chestiuni importante și serioase. Și aș dori să încep cu bugetul Uniunii Europene, deoarece în acest moment, sunt negocieri la Bruxelles și Germania se numără printre țările care doresc să aibă un buget care să nu crească, în timp ce România, de cealaltă parte, se numără printre țările care doresc o creștere a acestui buget. Dacă Germania câștigă această negociere, cine va pierde de fapt?
Angela Ganninger a început prin a mulțumi pentru întrebarea adresată și pentru faptul că a fost pusă în contextul discuțiilor despre reducerea bugetului, menționând că „foarte des” se vorbește despre noi, Germania sau alții care doresc să scadă cheltuielile. Ea a subliniat că este evident că bugetul nu va fi diminuat; subiectul se referă la creșterea acestuia și la propunerile prezentate de Comisia Europeană și de Parlamentul European, care ar implica o majorare semnificativă. Din perspectiva sa, această creștere nu este realistă, iar în negocieri trebuie găsit un compromis care să funcționeze pentru toate părțile implicate. A estimat că bugetul va crește într-o anumită măsură, dar nu la nivelul propus de Comisie, subliniind că nu este un joc cu sumă zero, așa cum a sugerat întrebarea. Ea a subliniat necesitatea unei abordări colective, a unei reevaluări și a unei restructurări a bugetului pentru a răspunde noilor provocări ale Uniunii Europene, în special în domeniile securității și competitivității. De asemenea, a menționat importanța finanțării pentru cercetare, dezvoltare și sprijinirea startup-urilor, pentru a rămâne competitive în noul mediu economic, fără a neglija coeziunea, agricultura și alte probleme esențiale pentru România. A insistat pe un echilibru care să beneficieze toți. În ceea ce privește procesul, a anticipat numeroase discuții și negocieri înainte de etapa finală și a așteptat ca președinția irlandeză (n.r. a UE) să propună o nouă inițiativă care să reducă oarecum decalajul, deși nu îl va acoperi complet. Nu se află încă în faza în care negocierile pot conduce la un compromis, iar pentru a avea o poziție comună a Consiliului până la sfârșitul anului, este esențială o decizie, având în vedere că anul viitor va avea multe ale
Mișcarea de extrema dreaptă se intensifică în Germania.
Tensiunile economice se reflectă și la voturi. În alegerile recente ale parlamentele landurilor, forțele de extrema dreaptă au dobândit teren. Incertitudinea, costurile energiei și măsurile de reducere bugetară stimulează votul de protest.
Cristina Cileacu: Discutăm despre finanțe, iar dumneavoastră ați adus în discuție și alegerile, inclusiv cele din Germania. Am observat că forțele de extremă dreaptă dobândesc teren în Germania, iar întrebarea mea este de ce considerați că se întâmplă acest fenomen, pentru că unii susțin că austeritatea ar putea susține această creștere a forțelor de extremă dreaptă. Este aceasta doar austeritatea sau există un alt factor?
Angela Ganninger: Cred că nu este un singur curs. Sunt o serie de lucruri diferite care se reunesc și cred că unul dintre elemente este nesiguranța și mediul în schimbare. Mulți oameni simt, poate că siguranța nu este cuvântul potrivit, dar simt cum condiția vieții lor și mediul în care trăiesc se schimbă. Este, desigur, războiul rusesc de agresiune împotriva Ucrainei pe continentul european, este se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz, care ne afectează prețurile energiei. Sunt chinezii care aduc o mare parte din supraproducția lor pe piețele europene și toate aceste provocări diferite și reduceri bugetare, de asemenea, într-o oarecare măsură pe care le analizăm în Germania și care afectează problemele de securitate socială. Aș spune că o mulțime de lucruri se reunesc și îi fac pe oameni să se simtă mai puțin siguri. Și desigur provocarea AI și tot ce înseamnă asta pentru viața noastră. Și toate acestea se reunesc și îi fac pe oameni să se simtă mai puțin siguri și poate să caute răspunsuri diferite. Dar dacă îmi este permis, aș dori să adaug un lucru aici, pentru că uneori sunt întrebată despre cum afectează asta politica noastră externă și politica noastră europeană. Trebuie să înțelegeți că într-un stat federal avem un parlament la nivel federal, dar și parlamente în fiecare dintre cele 16 state federale. Deci noi… Și toate au prim-miniștrii lor și au parlamentele lor și așa mai departe și alegerile, aceste alegeri pe care le-am avut acum au fost alegeri la nivelul landurilor. Ei au propriile responsabilități, și unele importante, în domeniul educației și așa mai departe, dar nu și în domeniul politicii externe. Aceasta este o sarcină federală, coordonarea politicilor europene este o sarcină federală, securitatea și apărarea sunt o sarcină federală. Deci avem asta, parlamentul nostru a fost ales, parlamentul federal, acum un an și jumătate. Avem un guvern federal care nu este, rezultatele nu sunt la acel nivel și politica noastră, politica externă, politica de apărare și securitate, politicile europene nu vor fi afectate imediat de acest tip de alegeri. Ele sunt importante, au un impact asupra, la nivelul nostru național, dar nu definesc politica noastră externă de securitate în Europa.
Informațiile false favorizează grupurile politice extremiste.
Fenomenul nu se limitează la granițele Germaniei. Partidele de extremă dreapta se răspândesc în întreaga Europă, România inclusă. În fostele republici comuniste, sentimentul de nostalgie pentru trecut pare să revină.
Cristina Cileacu: Sau cel puțin nu încă, pentru că vedem că prezența atât a extremei drepte, cât și a extremei stângi crește, nu numai în Germania, ci și la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în România. Din punctul dvs de vedere, ce credeți că se întâmplă? Pentru că vedem, de exemplu, în estul Germaniei sau în România, care a fost de asemenea o țară comunistă, oamenii încă se întorc cumva la acel tip de trecut. Care credeți că este cauza acestei situații?
Angela Ganninger: Este multă dezinformare, multă activitate și din exterior, mai ales din Rusia acum, pentru a influența și diviza societățile noastre. Și cred că face parte din aceasta nu este singurul răspuns, dar încearcă să folosească aceste narațiuni, narațiuni antidemocratice într-o oarecare măsură, să sperie oamenii sau orice altceva, făcând afirmații false care inundă social media și alte mass-media care sunt. Acestea au un impact asupra oamenilor. Deci trebuie să analizăm această zonă, cred că este una importantă, social media și care este impactul lor, dar, de asemenea, trebuie să reconsiderăm puțin ceea ce s-a întâmplat când Germania a fost reunificată. Adică, este o Zi a Reunificării noastre pe care o sărbătorim. Era atât de mult curaj, atât de mult optimism, atâta dorință de libertate, atât de multă hotărâre din partea populațiilor din țările est-europene, inclusiv RDG, a existat acest spirit că oamenii doreau să fie liberi să facă propriile alegeri. Ei au toate acestea acum, în timp ce rușii nu le mai au în aceeași măsură. Dreptul de întrunire, libertatea de exprimare și așa mai departe sunt sever limitate. Și uneori am sentimentul, dar acesta este sentimentul meu personal, că oamenii nu înțeleg suficient ce este un guvern autoritar, ca cel al rușilor, înseamnă pentru libertățile personale ale oamenilor care trăiesc sub un astfel de regim și ce fel de beneficii se bucură cu adevărat într-o societate liberă deschisă. Desigur, trebuie să se confrunte și cu unele dintre provocările care vin cu ea.
Berlinul a decis să mărească fondul de apărare.
Conflictul din Ucraina a remodelat și agenda Berlinului. Cancelarul Friedrich Merz aspiră ca Germania să dețină cea mai puternică armată convențională din Europa, iar bugetul pentru apărare crește anual.
Cristina Cileacu: În țara germană, Merz se străduiește să aloce cât mai multe resurse în domeniul securității naționale. El aspiră ca forțele armate ale Germaniei să fie cele mai puternice din Europa. Ce implicații are această poziție pentru restul continentului, din perspectiva Germaniei? Pentru că apar întrebări evidente: este nevoie din nou de o Germanie bine înarmată?
Angela Ganninger: Cred că este și contrariul. Oamenii se așteaptă ca noi să preluăm o anumită conducere în Europa, Germania fiind cea mai mare țară a Uniunii Europene. Este firesc să ai și o armată mare și să cheltui mai mult pentru apărare. Ceea ce am învățat din războiul rusesc de agresiune, care acum se află deja în al cincilea an, este că trebuie să ne apărăm mai bine pentru a descuraja orice fel de agresiune împotriva propriilor noastre țări, să ne apărăm în mod colectiv, în special flancul estic, desigur, al NATO, dar nu numai, pentru a consolida pilonul european al NATO. Asta se aşteaptă şi americanii să facem. Și am luat decizii în acest sens la Haga, pentru a ne crește cheltuielile pentru apărare. Am acționat în acest sens și în Germania. Vom ajunge deja în acest an la 1,5% din bugetul pentru infrastructura legată de scopuri armate și ne așteptăm ca până în 2029 să atingem, de asemenea, 3,5% din cheltuielile pur militare. Așa că s-au întâmplat multe și cred că sentimentul general este că Germania ar trebui să fie un partener puternic pe continentul european și că acționăm. Avem încă o regulă parlamentară pentru armată, care nu s-a schimbat, deci avem încă nevoie de o decizie parlamentară pentru a acționea militar, cu armatele noastre. Cred, cel puțin aș spera, că partenerii europeni nu ne percep ca pe o amenințare sau altceva, ci ca parte a unui efort comun și colectiv de apărare pe care vrem să-l avem. Aceasta include, de asemenea, dacă pot adăuga, cheltuielile de apărare industrială cu programul SAFE și altele, că avem interoperabilitate, că lanțurile de aprovizionare sunt conectate în întreaga Europă, că avem producție în toată Europa, inclusiv în România, și așa mai departe, investiții în industria de apărare, inclusiv în România și despre asta sunt aceste inițiative, cred.
Berlinul investește în digitalizare.
Înarmarea apare într-o perioadă dificilă pentru economia germană. Motorul tradițional al țării, industria grea, își pierde teren în fața concurenței chinezești, iar tot mai mulți angajați își exprimă temerile pentru locurile lor de muncă.
Cristina Cileacu a întrebat ce părere are publicul german despre inițiativa cancelarului Mertz. Oamenii din Germania – și nu numai, ci și în restul Europei – sunt obișnuiți să considere țara ca un centru industrial robust. În prezent, însă, acest sector pare să se confrunte cu o scădere, pe măsură ce majoritatea piețelor europene devine dominată de companii chineze. Rezultatele acestei transformări se resimt, fără îndoială, în rândul populației.
Angela Ganninger: Da, dar cred că accentul pe care cancelarul îl pune pe competitivitate face parte din ceea ce oamenii simt, de asemenea, că este necesar. Adică, necesită schimbări în structurile noastre industriale și în noile produse și așa mai departe. Și trebuie să fim inovatori și să rămânem inovatori. Cred că Germania a avut întotdeauna o industrie inovatoare, a rămas inovatoare pentru a rămâne competitivă, a folosit noile tehnologii. Și populația, cred, într-o oarecare măsură, înțelege. Dar dacă te afectează personal pierderea locului de muncă, desigur, vreau să spun, este o transformare extraordinară, care poate fi în propria ta viață. Deci, poate trebuie să existe o disponibilitate de a privi și noi oportunități, de a îmbunătăți, și asta este pentru toată lumea, pentru a ne îmbunătăți abilitățile în mod constant. Nu poți rămâne cu ceea ce ai învățat acum 30 de ani pentru tot restul vieții tale profesionale, niciunul dintre noi nu poate. Cu toții trebuie să ne adaptăm și să avem continuu formări suplimentare și așa mai departe. În general sunt și unele critici, desigur, sunt întotdeauna unii critici, dar cred că direcția generală, mai puțină birocrație, modalități mai ușoare de administrare, de asemenea, avem mult potențial în digitalizare în Germania și avem un nou minister care analizează sau se ocupă de aceste probleme. Cred că acest lucru este apreciat și de mulți oameni.
Germania este investitorul de număr unu în România.
Germania este cel mai mare investitor străin din România. Orice modificare în industria germană se simte, așadar, și în fabricile noastre.
Cristina Cileacu: De ce că industria germană se confruntă cu dificultăți în prezent, aceasta influențează și investițiile Germaniei în România? Pentru că Germania este investitorul numărul unu în România.
Angela Ganninger: Cred că nu imediat, vor fi întotdeauna investitori care caută mereu un mediu previzibil, dar caută și oportunități. Încă mai avem investiții aici, volumul comerțului dintre țările noastre a crescut din nou anul trecut. Cred că este încă o tendință pozitivă față de România și am deschis noi investiții, compania de componente aerospațiale, la Craiova, în urmă cu câteva săptămâni. Am fost în acest an la o serie de deschideri de noi investiții, dar, desigur, întotdeauna investitorii se uită la diferite locuri unde să investească. Vin în România, se uită și în alte țări și își fac alegerile în funcție de oportunitățile pe care le văd cu adevărat și de siguranța pe care o văd pentru investiția lor.
În perioada în care se așteaptă un guvern robust
Investitorii caută însă stabilitate și predictibilitate. În același timp, România se află într-o criză politică prelungită, guvernată de un regim interimar, și nu știe ce îi rezervă viitorul politic.
Cristina Cileacu: Și ce vă spun noii investitori germani, dar nu numai noii investitori germani când, să zicem, microfoanele sunt oprite și nu există mass-media în cameră? Pentru ca situatia din Romania, avem o criza foarte prelungita, una politică în acest moment, care afectează la propriu fiecare domeniu, fiecare aspect al țării.
Angela Ganninger: Da, consider că am menționat că predictibilitatea reprezintă o problemă, însă trebuie să adaug că nu știu dacă toată lumea percepe asta, iar fiecare investitor simte că se află într-o criză. Există un guvern capabil să opereze în cadrul constituțional, evident. De asemenea, parlamentul are puterea de a promulgă legi și a făcut acest lucru în trecut. Prin urmare, nu se poate spune că România a lipsit de orice formă de conducere în această perioadă. Nu.
Cristina Cileacu a declarat: Nu, este doar limitată.
Angela Ganninger: Este o capacitate limitată. Cred că ce este dificil este să vezi cum va fi direcția, perspectiva. Probabil că oamenii așteaptă și văd în acest moment cum va continua această construcție, acest guvern, guvernul interimar, cum va continua, cine va forma următoarea conducere, cine va fi următorul prim-ministru. Dar cred că ceea ce ați arătat, ceea ce România a arătat este că și în aceste vremuri, aveți o anumită stabilitate, cu puteri limitate, desigur. Fără proiecte noi, fără noi… Aceasta este limitarea.
Germania consolidează flancul estic.
Germania deține deja o brigadă permanentă pe flancul estic al NATO, amplasată în Lituania. În același timp, capitala Berlin își direcționează atenția spre sud, către Marea Neagră, România și Republica Moldova.
Cristina Cileacu: Germania investește foarte mult, așa cum am spus, nu numai în propriile capacități de apărare, dar este prezentă și în apărarea Europei și a flancului estic, dar mai ales în țările baltice. Germania privește spre Marea Neagră și nu numai spre Marea Neagră, trebuie să includem şi Republica Moldova, deşi nu este o ţară NATO, în acest aspect al apărării flancului estic.
Angela Ganninger: Trebuie privit și cred că toți privim asta colectiv ca un întreg, ca un spațiu. Nu este întâmplător că președintele Dan a fost la Summitul Arctic. Te uiți la întregul…
Crisina Cileacu: Din nord către Marea Neagră.
Angela Ganninger: Dar este o diviziune a muncii. Nu toată lumea este peste tot în același tip de format, în aceeași tip de divizie. Dar forțele germane au fost aici. Au fost aici până în martie pentru poliția aeriană îmbunătățită a sudului NATO, cu avioane Eurofighter. Doar în septembrie erau 90 de soldați pentru antrenament și exerciții comune. Acest lucru continuă și în acest moment și, desigur, sunt o mulțime de exerciții comune și discuții operaționale și așa mai departe. Avem angajamentul industriei de apărare, angajamentul german aici, angajamentul planificat, o parte deja în stadiul de pregătire. Iar în ceea ce privește Republica Moldova, este o cooperare în domeniul apărării. Avem acolo o echipă de consiliere. Când am fost ambasador acolo, adică acum câțiva ani, am avut o cooperare armată în domeniul transporturilor periculoase, cum să se facă în siguranță și o multe echipamente noi au fost aduse în Moldova. Dar și acum finanțăm tancuri, finanțăm drone, sisteme de apărare împotriva dronelor pentru Republica Moldova, este de asemenea, acest tip de cooperare, nu în cadrul NATO, dar bilateral.
Etnicii germani unesc cele două țări
Ziua Unității Germane reprezintă și festivitatea comunității germane din România, o minoritate redusă, însă cu influență semnificativă în domeniile educației, culturii și economiei. În direcția opusă, aproape un milion de români locuiesc în prezent în Germania.
Cristina Cileacu: Vorbind și despre Ziua Unității Germane, care este rolul minorității pe care o avem acum, minoritatea germană din România încă în țară?
Angela Ganninger afirmă că acționează ca un pod între două culturi, fiind familiară cu mentalitățile și tradițiile ambelor țări. În primul rând, subliniază că aceștia sunt români. Totodată, menționează legăturile speciale cu Germania, care facilitează atragerea investitorilor. Prin intermediul acestor conexiuni, limba germană rămâne în continuare larg predată în România, constituind un element semnificativ al societății noastre. Deși
Cristina Cileacu a spus:
În creștere, da.
Angela Ganninger: Da, sunt mai mult de 900.000 de oameni din câte știu eu, poate aproape un milion acum. De asemenea, cunosc ambele părți. De asemenea, au o mulțime de legături în ambele țări și acest lucru este, cred, benefic pentru înțelegerea noastră reciprocă și este benefic pentru schimbul nostru și sporesc înțelegerea noastră comună în Europa. Ei cresc investițiile care se fac în cele două țări și așa mai departe. Deci, din perspectiva noastră, ambele au un rol pozitiv.
Cristina Cileacu: Să încheiem cu această notă pozitivă, doamnă ambasador, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
Angela Ganninger: Mulţumesc.
COMENTARII / 0