Elena Mateescu a precizat, în cadrul emisiunii Briefing de la Digi24, că după o vară dominată de valuri consecutive de caniculă și de o secetă intensă, România pornește și toamna cu temperaturi superioare celor așteptate pentru sezonul respectiv. Primele proiecții arată că
„Cel puțin din primele estimări, prima lună de toamnă păstrează semnalul unei luni mai calde decât în mod obișnuit. Actualizarea de vineri pentru intervalul 7 septembrie – 5 octombrie ne arată un semnal robust pentru temperaturi medii, în următoarele patru săptămâni și la debutul lunii octombrie, peste normele specifice datei din calendar”, a explicat Elena Mateescu.
Directorul ANM a subliniat că temperaturile extrem de ridicate au generat deja noi recorduri. Conform declarației sale, 5 septembrie a reprezentat cea mai caldă zi din istoria măsurărilor meteorologice din România, înregistrând recorduri la 69 de stații.
Citește șiCercetătorii care susțin că au găsit locul „Arcei lui Noe”, ținta unui jaf. Hoții au luat laptopuri și carduri de memorie
În data de 5 septembrie, cea mai caldă zi din istoria măsurărilor meteorologice din România, 69 de stații au înregistrat temperaturi maxime record: 38 de grade la Drobeta-Turnu Severin și 34 de grade în București. În dimineața aceea, temperaturile minime au continuat să atingă valori de record. La stațiile Calafat și Băilești s-au înregistrat chiar recorduri lunare, fiind cele mai ridicate temperaturi pentru dimineața de 6 septembrie până în prezent pentru această lună.
„Ieri, cea mai caldă zi de 5 septembrie de când se fac măsurători meteorologice în țara noastră, la 69 de stații, cele mai ridicate temperaturi maxime pentru această zi: 38 de grade la Drobeta-Turnu Severin, 34 de grade în Capitală. Iar în această dimineață, în continuare temperaturi minime record. La două stații, Calafat și Băilești, chiar recorduri lunare, fiind cele mai ridicate temperaturi pentru o dimineață de 6 septembrie de până în prezent pentru această lună”, a spus Mateescu.
Tendința va persista și la începutul săptămânii următoare. În primele zile ale săptămânii, condițiile meteo vor fi în mare parte stabile, iar temperaturile maxime vor oscila între 25 și 32 de grade, cu fluctuații de la o zi la alta. Însă, în Miercuri, în regiunea de vest, valorile termice ar putea să se apropie din nou de nivelul caniculei.
„Lucrurile continuă în această tendință, pentru că și la debutul săptămânii viitoare, cel puțin până la mijlocul acesteia, vom conta pe o vreme frumoasă, calmă din punct de vedere meteorologic, o toamnă liniștită, cu temperaturi, cu mici variații de la o zi la alta, între 25 și 32 de grade. Observăm că mai scad temperaturile, dar totuși, pe ansamblu, rămânem cu o vreme frumoasă. Miercuri este posibil din nou să ne apropiem de pragul unei zile de caniculă în partea de vest, în Câmpia de Vest, mai precis, 34-35 de grade. Așa arătau materialele analizate în această dimineață”, a explicat directorul ANM.
Precipitațiile revin, însă nu vor fi suficiente pentru a compensa deficitul de apă.
În ultima fază a săptămânii, se observă un indiciu al reapariției precipitațiilor, necesare pentru România după un an agricol extrem de secetos. Elena Mateescu a evidențiat că, între martie și sfârșitul august, țara a trecut prin șase luni consecutive în care cantitatea de precipitații a fost sub media lunară.
„Joi, spre finalul săptămânii, așteptăm un semnal pentru precipitații. Ar fi bine să plouă, pentru că, așa cum menționați și dumneavoastră, am avut un an agricol foarte secetos, 2025-2026, iar din intervalul martie până în august, la finalul lunii august, șase luni consecutive la nivelul României în care precipitațiile au fost sub normele specifice lunare, cu o cantitate de numai 290 de litri pe metru pătrat, context în care vorbim și în prezent de o secetă pedologică extremă și chiar hidrologică.”
Estimările nu indică însă cantități extrem de mari de precipitații în septembrie. Chiar și precipitații de 20-30 de litri pe metru pătrat ar putea avea un impact semnificativ în condițiile actuale, în special pentru sectorul agricol și pentru campania de însămânțări de toamnă.
„Semnalul nu este unul pentru cantități mari de precipitații, însă chiar și 20-30 de litri pe metru pătrat, chiar și pentru bazinele hidrografice din interiorul zonei geografice a țării noastre, pot însemna ceva pentru agricultură, la suprafață. Pentru că, în această perioadă, fermierii ar trebui să-și desfășoare campania pentru însămânțarea de toamnă. Rapița deja ar fi trebuit să fie finalizată, orzul și grâul ar trebui să înceapă. Cu siguranță aceste lucrări vor fi întârziate pe fondul secetei și al lipsei de apă, al insuficienței apei în sol”, a avertizat Mateescu.
Directorul ANM a evidențiat că valurile de căldură de la începutul toamnei se încadrează într-o tendință notată în ultimii ani, în care lunile septembrie și chiar octombrie dobândesc tot mai des trăsături tipice verii. Regiunea de vest, care a fost „polul căldurii” în vara anului 2026, se așteaptă să rămână și în perioada următoare una dintre zonele cu cele mai ridicate temperaturi.
„Prima lună de toamnă și chiar și octombrie, deja statistica ne arată că vorbim mai degrabă de vară. Și iată, temperaturile zilei de ieri au confirmat acest lucru. Și chiar și săptămâna viitoare vom vorbi, în bună parte din țară, mai ales în partea de vest, acolo unde, practic, și în vara 2026 putem să confirmăm că a fost polul căldurii în România, ținând cont de temperaturile foarte ridicate și codurile roșii despre care și dumneavoastră vorbeați, care au fost emise începând în partea de vest, după care cu extindere, la finalul lunii iunie, în aproape toată țara”, a spus Elena Mateescu.
Ce informații ne oferă anii recenti în legătură cu perioada rece.
Elena Mateescu a precizat că încă prea devreme este să se ofere o prognoză exactă a sezonului rece, iar temperaturile trebuie să scadă suficient pentru a porni sistemele de încălzire. Datele din ultimii ani arată, totuși, că iernile devin din ce în ce mai blânde și cu precipitații mai reduse.
„Să ne bucurăm să avem o iarnă blândă și cu temperaturi mai mari, ca să putem, într-adevăr, să traversăm o astfel de perioadă. Mai bine să ne bucurăm să avem o iarnă bogată în precipitații, pentru că este mare nevoie după doi ani agricoli excesiv de secetoși. Este încă departe sezonul de iarnă, însă statistica ultimilor ani ne-a arătat că iernile în România sunt din ce în ce mai blânde și cu cantități reduse de precipitații”, a declarat directorul ANM.
Elena Mateescu a afirmat că, în termeni de climatologie, în mod obișnuit, iarna nu se caracterizează prin cantități foarte mari de precipitații în România, medii lunare de 35–45 litri pe metru pătrat în lunile decembrie, ianuarie și februarie. Totuși, acest aspect nu împiedică apariția unor perioade de ninsori.
Potrivit unei analize climatologice, iarna nu prezintă cantități considerabile de precipitații, în medie, în lunile decembrie, ianuarie și februarie, unde se înregistrează între 35 și 45 de litri pe metru pătrat. Totuși, acest fapt nu exclude posibilitatea unor perioade în care, cel puțin în zonele montane și în câmpie, se poate forma un strat de zăpadă.
COMENTARII / 0