Cu doar câteva luni înainte ca România să intre în rândul statelor europene care au spus stop suferinței la care sunt supuse animalele ucise pentru blană, prin închiderea fermelor, AUR încearcă să anuleze această decizie, printr-un proiect ce se află pe ultima sută de metri înainte de votul final.
În octombrie 2024, după aproape doi ani de discuții, Camera Deputaților și Senatul au aprobat, cu o majoritate imensă ( 217 voturi „pentru” ), legea care prevede închiderea fermelor de nurci și şinşile din România, cu termenul de finalizare stabilit la ianuarie 2027.
În urma unei investigații realizate de Humane World for Animals, care a expus cruzimile suferite de nurci și șinși în captivitate și de la execuția lor, țara noastră a devenit al 22-lea stat european care decide închiderea acestor firme.
Citește șiAUR atacă programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan. „Nu oferă soluții eficiente pentru fondurile europene”
În primăvara anului acesta, senatoarea Daniela Ștefănescu din AUR a depus un proiect de lege, susținut de încă 51 de colegi din același partid, care propune anularea interdicției menționate. Unul dintre argumentele prezentate în expunerea de motive merită atenție.
În ciuda declarațiilor sale, în care susține că companiile străine ar beneficia de avantaje în România, una dintre motivele menționate în justificarea propunerii este preocuparea pentru investitorii externi implicați în aceste afaceri:
„Menţinerea prevederii privind interdicţia din 2027, descurajează investiţiile în mediul rural; afectează libertatea economică şi dreptul la iniţiativă privată; transmite un semnal negativ investitorilor străini cu privire la predictibilitatea legislativă din România.”
Cele mai mari ferme de nurci ucise pentru blană din România se găsesc în Brașov. Ele au fost inaugurate de investitori olandezi și sunt controlate majoritar de companii din Olanda, care au relocat activitatea aici înainte ca țara lor să interzică complet aceste afaceri.
Păstrătoarea inițiativei:
Sunt iubitoare de animale
Primul punct prezentat de senatoarea AUR este infirmat de documente și de proiectul în sine.
Diana Ștefănescu a spus că a inițiat proiectul, deoarece, după adoptarea în 2024 a unei legi ce prevedea închiderea acestor unități, la Senat a fost votat un alt proiect care a întârziat data până în ianuarie 2027.
„Am considerat că nu e normal ca după ce ai luat o hotărâre să intervii cu o prorogare de termen. Trebuie să avem o predictibilitate.”
Realitatea este însă alta, potrivit site-ul Camerei Deputaților şi chiar de exepunerea de motive din propriul proiect Legea care a fost adoptată în octombrie 2024 prevedea exact acest termen – ianuarie 2027 – pentru închiderea fermelor de nurci și şinşilele ucise pentru blană. Deci, termenul nu a fost amânat printr-un alt proiect aşa cum a susținut inițial sentoarea.
În plus, chiar în expunerea de mtotive a proiectului AUR e menţionat de două ori că în legea din 2024 a fost prevăzut exact termenul ianuarie 2027: „s-a dispus interzicerea creşterii şi sacrificării animalelor de blană în scop comercial începând cu 1 ianuarie 2027”, „menţinerea prevederii privind interdinţia din 2027”.
Daniela Ștefănescu, sentoare AUR: Sunt pasionată de animale. Motivul inițierii proiectului este că presupune investiții și implică angajați.
Andreea Bratu, jurnalistă: În proiectul pe care l-ați redactat, există vreo referire la condițiile în care se găzduiesc acele animale?
Daniela Ștefănescu, senatoare AUR: Nu, nu! Aceasta este o lege derivată. ANSVSA poate să stabilească… Nu el. Printr-un ordin emis de ministrul Agriculturii se pot determina norme.
Andreea Bratu, jurnalistă: Ați observat fotografiile obținute în cadrul investigației Humane World for Animals în acele ferme? Pot să vă le transmit.
Sentoarea AUR, Daniela Ștefănescu: Nu… a…
Andreea Bratu, jurnalistă: Vă prezint detalii dacă nu le-ați observat: animalele sunt reținute pe grilaje de metal deasupra propriilor excremente, pentru o perioadă de 8 luni, fără lumină naturală, fără contact cu solul, iar la final sunt ucise și jupuite.
Daniela Ștefănescu, sentoare AUR: Aici lucrați într-o zonă emoțională și nu cred că acesta este scopul legii pe care am promovat-o. V-am spus de la început că sunt preocupată de bunăstarea lor. Vreau ca să avem un echilibru, o legislație și să facem ca acest lucru să fie descurajat prin regulile pe care le stabilim, dar nu putem sa dispunem doar pentru două specii. Dacă vrem să nu fim ipocriți putem să spunem că eficient ar fi să interzicem hainele de blană. (…) Ideea este de un echilibru și nu doresc să speculăm într-o zonă emoțională.
Andreea Bratu, jurnalistă: Dumneavoastră spuneți că, decât să fim ipocriți și să avem această lege pentru a salva în România aceste două specii, mai bine să nu fie lege pentru niciun animal?
Daniela Ștefănescu, senatoare AUR: Nu, nu, vă rog! Nu trageți aceste concluzii. Nu aceasta e ideea. (…)
În primul rând, consider că este esențial să asigurăm predictibilitate legislativă și să evaluăm impactul economic. Putem stabili norme precise care să descurajeze anumite practici sau să propunem un proiect ce prevede un termen peste 6 ani sau 8 ani, oferind astfel o claritate temporală.
Andreea Bratu, jurnalistă: Pentru că abordați aspectul financiar. Cât aduc la bugetul național aceste companii din sectorul uciderii nurcilor și șinșilelor pentru blană în România?
Daniela Ștefănescu, sentoare AUR: Nu știu… chiar dacă ar fi si 2 lei. E ceva care vine la bugetul de stat. Eu știu că sunt 3.000 de oameni.
Andreea Bratu, jurnalistă: Deci, dumneavoastră faceți referire la impactul economic, însă nu știți cât contribuie aceste firme la bugetul de stat?
Daniela Ștefănescu, sentoare AUR:
Eu nu discut de 3 lei sau 300 de milioane, eu discut de un principiu. (…) Restabileste predictibilitatea si un drept prevazut de Constitutie.. (…) Nu numai pentru investitorii străini. Am primit mesaje de la o doamnă care are crescătorie de şinşile şi m-a întrebat ce se întâmplă cu acest proiect, pentru că e singura sursă de venit a familiei, iar de la 1 ianuarie, dacă se întâmplă asta, trebuie să se gândească să plece din ţară şi să se relocheze altundeva fără despăgubire.
Am primit mesaje de la o doamnă care deține o crescătorie de şinşile și m-a întrebat ce se întâmplă cu acest proiect, deoarece reprezintă singura sursă de venit pentru familie, iar începând cu 1
În ce mod vor vota celelalte partide proiectul AUR?
În prezent, AUR dispune de 62 de deputați. Proiectul poate fi aprobat doar dacă alte formațiuni îl susțin. Orice vot din partea PSD, PNL, USR sau UDMR ar reprezenta simultan încălcarea votului precedent din 2024, când toate cele patru
Am cerut opinia fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaților, iar răspunsurile au fost următoarele:
PNL, USR și UPR, trei partide care au luat deja o decizie:
„Votăm împotriva proiectului AUR!”
Gabriel Andronache, lider grup PNL:
„Vom vota CONTRA acestei propuneri legislative. Legea în vigoare a fost inițiativă liberală. Susținem în continuare interdicția legală.”
Diana Stoica, lider al grupului USR:
„USR nu va susține nici în comisii, nici în plen proiectul de lege care vrea să continue uciderea șinșilelor și a nurcilor pentru a le face blănuri. Sper că nici PSD, nici AUR, nici alți colegi parlamentari nu își vor mai mânji mâinile cu sângele unor ființe nevinovate, așa cum au făcut-o la Comisia de agricultură.”
Însoțit de Gigi Pecingină, am inițiat proiectul care a eliminat acea barbarie din legislația anterioară. Termenul de tranziție a legii a fost de peste 2 ani, oferind suficient timp pentru ca fabrica să se pregătească.
În 2024 am obținut această victorie importantă în Parlamentul României, atât pentru animale, care nu vor mai fi chinuite și ucise, cât și pentru toți iubitorii de animale. Nu cred că este cazul ca în 2026 să ne întoarcem în timp. Trebuie să evoluăm, nu să involuăm.”
Răzvan Chiriță, lider grup UPR: „Grupul parlamentar UPR va vota ferm împotriva proiectului AUR PL-x 120/2026. Este o inițiativă de regres: AUR încearcă să anuleze, înainte ca interdicția să devină aplicabilă, o decizie adoptată de Parlament cu o majoritate solidă pentru a opri uciderea animalelor pentru blană. Nu există o justificare de interes public care să valideze această întoarcere.
Guvernul nu își exprimă susținerea pentru proiect, iar Consiliul Economic și Social a emis un aviz nefavorabil. În loc să asigure protecția interesului public, bunăstării animalelor și a standardelor asumate de România, inițiatorii propun reactivarea unei practici pe care țara a decis deja să o elimine.
“UPR nu va gira acest pas înapoi.”
Conducătorii grupurilor UDMR, Minoritățile Naționale și SOS au declarat că vor propune membrilor lor să susțină un vot împotriva.
Csomo Botond, lider al grupului UDMR: „Eu cred că nu trebuie să sprijinim acest proiect AUR şi voi propune un vot împotrivă în partid.”
Vosganian Pambuccian, liderul grupului Minorităţilor Naţioanle: „Eu sunt împotriva acestui proiect și a oricărui proiect care duce la luarea de vieți. Voi vota împotrivă. Am depășit de mult perioada în care vânam pentru hrană și îmbrăcăminte. Avem atâtea alte variante prin care putem înlocui hainele de blană și etalarea rezultatului uciderii unor animale mi se pare extrem de indecentă. Sper să vină o zi în care inclusiv pentru hrană să nu mai fie necesar să ucidem. Există deja tehnologii care permit asta, dar ADN-ul cultural este încă mult prea puternic și e nevoie de timp pentru a se produce o mutație în mentalitățile oamenilor.”
Simona Macovei, lider grup SOS: „În ceea ce mă privește, nu susțin abrogarea interdicției privind creșterea nurcilor și șinșilelor pentru blană. Aceasta este poziția pe care o voi susține și în discuția cu colegii mei. Poziția de vot a grupului parlamentar S.O.S. România o voi comunica în urma consultării deputaților, iar acum prezint o opinie personală. Dar tind să cred că și colegii mei vor aborda aceeași linie.
2024 a introdus o normă care stabilește că interdicția va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027, astfel încât nu se impune oprirea activităților de la o zi la alta. Sunt de părere că autoritățile ar trebui să direcționeze eforturile către gestionarea tranziției, nu către anularea interdicției.
Nu putem să ne descurcăm fără a ține cont de evaluarea științifică realizată de EFSA, care evidențiază probleme majore de bunăstare ce nu pot fi eliminate sau diminuate semnificativ în configurațiile de creștere cu cuști existente. Astfel, nu ne concentrăm exclusiv pe posibile încălcări ale unor operatori, ci și pe restricțiile impuse de întregul sistem de creștere.
angajații și operatorii economici afectați nu trebuie lăsați în urmă. Autoritățile trebuie să furnizeze informații verificate privind efectele și să propună măsuri tangibile de reconversie profesională și de orientare spre alte domenii de activitate. Totuși, sprijinirea forței de muncă din acest domeniu nu implică neapărat menținerea continuă a acestuia.
Pentru mine, ca și
„final touch”
, criteriul nu constă în partidul care a depus proiectul, ci în conținutul și consecințele sale.
PSD încă nu a emis o hotărâre:
„Voi face consultări”
Ștefan Popa, lider grup PSD: „Acest proiect încă nu are toate rapoartele date. Mai are de obținut un raport de la o comisie și abia apoi va ajunge să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaților. În acest interval voi face consultări cu colegii din cadrul grupului parlamentar și împreună vom decide care va fi poziția noastră față de acest proiect.”
Cu toate acestea, legea a obținut deja raport preliminar de adoptare în comisia de agricultură, ceea ce înseamnă că și parlamentari din alte partide au votat pentru proiectul AUR (provenienţa voturilor pentru aceste rapoarte nu este publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor).
Urmează raportul final din Comisia Juridică, apoi votul decizional din plen.
Cruzimile provenite din fermele de nurci și de șinșila sacrificată în scopul obținerii de blană, au fost reclamate de către ONG-uri.
În anul 2022, Humane World for Animals a descoperit, în urma unei investigații, condiții de suferință și de viață extrem de dure la care sunt supuse nurcile și şinşilele din fermele din România.
Andreea Rosetti, director România, Humane World for Animals: „Animalele crescute în ferme de blănuri se nasc și trăiesc într-o închisoare de metal, din care singura ieșire este… moartea. O viață trăită adesea fără lumină naturală, pe podele de sârmă suspendate deasupra propriile fecale, cu răni cauzate de stres. Iar după 8 luni, sunt sacrificate și jupuite.”
Deciziile pe care le iau deputații
Începând cu anul 2027, eliminarea uciderii nursilor și a şinşilor în fermele românești va fi determinată exclusiv de votul deputaților. Primul test semnificativ va avea loc în cadrul comisiei juridice, comisie raportoare. Următorul pas va fi în plenul reunit.
Mai există încă 3 întrebări:
1. Există partide care vor încălca jurământul din 2024 și vor susține proiectul AUR?
2. Dacă răspunsul este afirmativ, ce factori au determinat alegătorii să își schimbe opinia?
3. În ce mod vor decide parlamentarii destinul ființelor incapabile să voteze?
COMENTARII / 0