EXCLUSIV | Un secret bine păzit la Înalta Curte: cum a fost extras din pușcărie primarul din Cernavodă, după o condamnare definitivă de 4 ani pentru corupție, cu un prejudiciu de 9,3 milioane de lei

Înalta Curte de Casație și Justiție a descoperit o metodă prin care să evite expunerea publică a hotărârilor controversate pe care le adoptă în dosare...

Înalta Curte de Casație și Justiție a descoperit o metodă prin care să evite expunerea publică a hotărârilor controversate pe care le adoptă în dosare considerate „sensibile” din perspectivă politică. Un exemplu al unui astfel de dosar este cel în care a permis eliberarea unui condamnat definitiv, a cărui culpă a fost confirmată anterior de șase instituții, dintre acestea patru fiind instanțe de judecată.

Primarul Liviu Cristian Negoiță, membru al PNL și administrator al orașului Cernavodă, a fost acuzat de abuz în serviciu, cauzând un prejudiciu de 9,3 milioane de lei, și a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare.

La scurt timp după ce a început să execute sentința, Înalta Curte i-a admis un recurs în casație – o cale extraordinară de atac – și încă de la primul termen l-a achitat, pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Citește șiComisia Europeană aprobă parțial ultima cerere de plată a Bulgariei prin PNRR | Sofia ar urma să primească peste 1,7 miliarde de euro

Faptele au fost confirmate și sancționate de șase instituții: Curtea de Conturi a evidențiat neregulile, Tribunalul Constanța a judecat și a pronunțat prima condamnare, iar Curtea de Apel Constanța a ratificat verdictul printr-o sentință definitivă. Două instanțe de contencios administrativ au respins contestarea raportului Curții de Conturi, iar Direcția Națională Anticorupție a inițiat ancheta

Înalta Curte de casație și Justiție este singura instituție care nu a examinat faptele – iar în prezent, se opune să dezvăluie motivele pentru care a dispus achitarea.

Statul și privatul

Liviu Cristian Negoiță ocupă funcția de primar în Cernavodă încă din 2016. În 2019, o examinare a Curții de Conturi a evidențiat că, pe parcursul a trei ani, primarul a alocat fonduri în mod ilegal pentru un club sportiv local, determinând un prejudiciu de 9,3 milioane de lei.

Clubul sportiv Axiopolis Cernavodă a fost creat ca o persoană juridică de drept privat, fără scop de profit, în care Consiliul Local Cernavodă și două persoane fizice au devenit asociați. Astfel, clubul nu se afla sub subordonarea Consiliului Local, permițându-i să primească finanțare directă din bugetul localității.

Având în vedere că este o entitate juridică de drept privat, alocarea fondurilor din bugetul public era posibilă numai în cadrul unei legi speciale dedicate acestor tipuri de organizații – Legea 350/2005 – chiar dacă unul dintre partenerii clubului este Consiliul Local.

În buget, Consiliul Local alocă fonduri pentru domeniul „Sport”. Ulterior, primăria inițiază un concurs de propuneri pentru susținerea activități sportive. În final, semnează acorduri cu organizațiile care au fost selectate.

Primarul a gestionat plățile în mod personal.

Curtea de Conturi a constatat că, în cadrul întregii proceduri, se realizase doar prima etapă: Consiliul Local acorda anual fonduri pentru sectorul Sport. Ulterior, fără a fi urmată o procedură de selecție și fără a exista un contract semnat cu Primăria, clubul sportiv Axiopolis trimițea lunar Primăriei solicitările de finanțare, iar primarul Liviu Cristian Negoiță aprobă în mod personal fondurile, fără a efectua o verificare preventivă a situației financiare, fără a obține avizul departamentelor specializate sau al directorului juridic.

În intervalul de trei ani, de la 2017 la 2019, primarul a validat cel puțin 33 cereri de finanțare, acumulând o sumă totală de 9,3 milioane de lei.

Conform prevederilor legale, fondurile trebuie să fie alocate exclusiv pentru activități sportive, excluzând orice altă activitate a clubului. Curtea de Conturi, analizând suma totală alocată, a descoperit că nu mai puțin de 1,4 milioane de lei au fost plătiți unei companii de bodyguard pentru servicii de pază, iar 1,8 milioane de lei au fost prelevate în numerar din casieria clubului, justificându‑se cu termenul „Diverse”, fără a oferi detalii despre destinația fondurilor.

Primarul Liviu Cristian Negoiță a contestat raportul realizat de Curtea de Conturi în cadrul unei proceduri de contencios administrativ la Tribunalul Constanța, însă cererea lui a fost respinsă. În mod similar, recursul depus la Curtea de Apel Constanța a fost de asemenea respins.

În urma notificării Curții de Conturi, DNA a inițiat o investigație, care s-a încheiat cu un rechizitoriu, iar dosarul a fost transmis Tribunalului Constanța pentru proces. Instanța a stabilit că primarul Liviu Cristian Negoiță a comis abuz în serviciu și, în data de 7 februarie 2025, l-a condamnat la 4 de închisoare cu executare și la confiscarea sumei de 9,3 milioane de lei. În plus, instanța a menținut sechestrele puse pe averea primarului pentru a recupera prejudiciul.

Pe 13 ianuarie 2026, Curtea de Apel Constanța a respins apelul lui Liviu Cristian Negoiță, confirmând printr-o sentință definitivă că condamnarea stabilită de Tribunal rămâne în vigoare. În aceeași zi, Negoiță a fost încarcerat pentru a-și executa pedeapsa.

Recursul în casație: se produce miracolul

Liviu Cristian Negoiță a depus, în scurt timp după încarcerare, o cerere la Înalta Curte de Casație și Justiție, alegând ca mijloc de atac o cale extraordinară: un recurs în casație.

Pe 27 mai 2026, la primul termen de judecată, la Înalta Curte se produce miracolul: un complet de 3 judecători a răsturnat tot ce descoperiseră anterior alte șase instituții și a dispus achitarea lui Liviu Cristian Negoiță, pe motiv că „fapta nu e prevăzută de legea penală” – după cum era consemnat în minuta publicată pe portalul Înaltei Curți. Curtea a dispus și ridicarea sechestrelor.

La acea zi, Liviu Cristian Negoiță a ieșit din penitenciarul Slobozia, unde își executa pedeapsa. Conform surselor judiciare, membrii familiei sale se aflau deja la poarta instituției pentru a-l primi, chiar înainte ca hotărârea instanței să fie făcută publică.

Motivația din spatele hotărârii instanței supreme poate fi identificată în justificarea deciziei.

G4 Media a solicitat Înaltei Curți, pe 7 iulie, decizia motivată, dar ni s-a răspuns că aceasta „se află în curs de redactare, o copie a acesteia putând fi solicitată ulterior finalizării ei”.

În acea perioadă, peste vară, pe portalul Curții a dispărut și minuta sentinței.

În luna septembrie am depus o cerere, solicitând atât motivarea anonimizată a sentinței, în conformitate cu legea, cât și explicații privind dispariția minutei de pe site-ul Curții.

Biroul de presă a precizat că, odată ce sentințele motivate sunt încărcate în sistemul ECRIS, minutele hotărârilor sunt șterse de pe site, din motive de protecție a datelor personale și pentru a aplica așa-numitul „drept la uitare”.

Nivelul de încărcare depășește legea

Cât privește cererea principală, motivarea deciziei, biroul de presă a răspuns că deciziile instanței sunt disponibile pentru terțe persoane, după anonimizare, la secțiunea de Jurisprudență, unde sunt urcate cronologic, în funcție de gradul de încărcare al Serviciului Jurisprudență și în măsura în care sunt relevante jurisprudențial.

4 noiembrie 2025 este data la care a fost încărcat pe portalul de Jurisprudență ultimul recurs în casație, iar acest document are o vechime de peste un an.

Bazându‑se pe legea accesului la informații publice, G4 Media a depus, în fața președintei Înaltei Cuți, Lia Savonea, o plângere administrativă împotriva răspunsului primat, indicând următoarele obiecții:

  • Biroul de presă a precizat modalitatea prin care o instituție își pune la dispoziție
  • Biroul de presă a indicat procedura prin care o instituție își face publice din oficiu, pentru toți cetățenii, informațiile publice pe care le adminisează. Presa are însă o secțiune distinctă în lege, cu o procedură aparte.
  • A condiționa transmiterea motivării de gradul de încărcare al unui serviciu și, mai ales, de relevanța jurisprudențială a acesteia face total nepredictibil termenul în care am putea primi un răspuns și golește de conținut prevederile legale care stabilesc termene precise pentru a răspunde unei solicitări de presă.

O comisie din cadrul Înaltei Curți a examinat reclamația administrativă. În răspunsul adresat G4 Media, aceștia au omis integral obiecțiile exprimate de G4 Media și s-au limitat la a restata cu informațiile inițiale transmise de biroul de presă: gradul de încărcare și relevanța jurisprudențială.

În cazul în care un reprezentant al Înaltei Curți, identitatea lui rămânând necunoscută, decide că această hotărâre nu are relevanță juridică, se transformă într-o certitudine că explicația ei nu va fi niciodată dezvăluită publicului. Doar patru persoane vor fi conștiente de acest fapt: primarul din Cernavodă și cei trei judecători care l-au eliberat din închisoare.

© G4Media.ro.

COMENTARII / 0