Exit-poll: partidul lui Rumen Radev conduce alegerile în Bulgaria

Conform datelor oferite de un sondaj realizat la ieșirea de la urne de către Alpha Research, Rumen Radev, fost președinte al Bulgariei cu orientări pro-ruse, vede partidul său, „Bulgaria Progresistă”, ocupând poziția de lider în alegerile parlamentare desfășurate duminică, cu un procentaj de 37,5% din totalul voturilor, după cum relatează Reuters.

În urma votului, primele date statistice privind rezultatele alegerilor legislative din Bulgaria au fost făcute publice. Rezultatele parțiale indică un avans semnificativ al partidului asociat Rumen Radev, fost președinte cu orientare pro-rusă. Potrivit datelor, acest partid se află în fruntea clasamentului, după numărătoarea inițială a voturilor. Detalii suplimentare privind desfășurarea alegerilor și reacțiile politicienilor urmează să fie oferite ulterior.

Rezultatele sondajelor de ieșire, efectuate de Trend, o agenție de cercetare sociologică din Bulgaria și citate de Novinite, indică faptul că șase entități politice urmează să obțină locuri în parlamentul bulgar, în urma votului desfășurat duminică.

Citește șiCâți bani la pensie după 15 ani? De ce doi români pot avea diferite

Conform datelor preliminare culese la ora 19:00, exit-pollurile dezvăluie următoarele rezultate estimate pentru alegerile parlamentare.

Rezultatele sondajelor de ieșire arată următoarea ordine a partidelor politice în alegerile parlamentare din Bulgaria:

• 39,2% pentru „Bulgaria Progresistă”;
• GERB–SDS obține 15,1%;
• „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată” are 13,3%;
• DPS are 8,1%;
• Renașterea obține 5,0%;
• „BSP – Stânga Unită” are 4,2%.

La ora 20:00, procentul de participare la procesul de votare a fost de 43,4%, conform datelor furnizate de Trend.

Se obțin informații suplimentare privind alegerile parlamentare desfășurate în Bulgaria.

La ora 19:00, 45% dintre alegătorii bulgari și-au exercitat deja dreptul de vot, iar această cifră este prognozată să crească până la 50% odată cu închiderea urnelor de vot.

La ora 19:00, 44,9% dintre alegători au participat la vot, potrivit unui sondaj exit-poll efectuat de Mira Research. În paralel, un alt sondaj realizat de Trend a înregistrat o prezență națională de 43,4% la aceeași oră. Anterior, Gallup International Balkan raportase o prezență de 45% la ora 18:00, ceea ce indica o participare relativ constantă pe tot parcursul serii.

La ora 7:00, ora de începere a procesului de votare, secțiile de votare au devenit operaționale, iar alegătorii au putut să-și exercite dreptul de vot; procesul de votare este programat să se încheie la ora 20:00, însă există posibilitatea ca orele de funcționare să fie extinse în cazul în care se înregistrează cozi de alegători care așteaptă să voteze.

Un număr de 4.783 de persoane care aspiră la un mandat participă la scrutinul parlamentar, fiind reprezentate de 14 formațiuni politice, 10 alianțe și 1 candidat care nu aparține niciunei formațiuni. Statisticile oficiale arată că 1.440 dintre acești candidați sunt de sex feminin, în timp ce 3.343 sunt de sex masculin.

La Londra, cetățenii din Bulgaria au stat în așteptare timp de ore pentru a-și exercita dreptul de vot. Procesul de votare a fost unul anevoios pentru cei care s-au deplasat pentru a participa la procesul electoral.

Procesul de votare al cetățenilor bulgari din Regatul Unit a demarat într-o atmosferă încărcată de tensiune, cu 28 de urne de vot deschise, fapt ce a dus la formarea unor cozi considerabile. În cartierul Wimbledon, o singură secție de votare a fost creată prin contopirea a opt secții precedente, pe listele de vot fiind înscriși în jur de 800 de alegători, după cum relatează Novinite, o agenție de presă din țara vecină.

La ora 16:00, 34,63% din electoratul bulgar a participat deja la vot, după cum a declarat Rositsa Mateva, purtătoare de cuvânt a Comisiei Electorale Centrale.

În urma datelor oferite de Novinite, Sofia 23 a înregistrat cea mai mare rată de participare, cu peste 43% dintre alegători prezenți. În contrast, regiunea Kardzhali a raportat cel mai mic număr de participanți, cu puțin peste 20%, evidențiind astfel disparități considerabile între diferitele regiuni.

Participarea la votare a înregistrat o creștere considerabilă față de alegerile precedente, potrivit datelor disponibile. Numărul bulgarilor care au votat a depășit așteptările, comparativ cu ultimele scrutine.

Potrivit datelor preliminare oferite de Trend, o agenţie sociologică, şi difuzate de postul de televiziune NOVA, 17,7% din populaţie a participat deja la alegerile legislative anticipate din Bulgaria, la ora 12:00, anunţă Novinite. Aceste informaţii se bazează pe numărători paralele.

La această oră, procentul de alegători care și-au exprimat votul este superior celui înregistrat la alegerile parlamentare din 2024, când aproximativ 14% dintre alegători își exercitaseră dreptul de vot la același moment. Acest aspect indică o creștere a interesului pentru procesul electoral.

În urma alegerilor parlamentare din Bulgaria, rezultatele sondajelor de ieșire de la urne indică o prezență semnificativă a alegătorilor. Rezultatele exit-poll sugerează că partidul asociat fostului președinte Rumen Radev, care este cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse, se află în fruntea clasamentului.

Nu există declarații oficiale

care să confirme sau să infirme rezultatele, însă Rumen Radev rămâne o figură centrală în politica bulgară. Datele privind prezența la vot și rezultatele alegerilor vor continua să fie analizate pentru a înțelege dinamica politică actuală din Bulgaria.

Potrivit datelor oferite de institutul Alpha Research, rezultatele inițiale indică o prezență mai numeroasă a alegătorilor la urne în primele ore de desfășurare a alegerilor, informează Novinite, o agenție de presă cu sediul în Sofia.

Înregistrându-se la ora 9:00, 4,9% dintre alegătorii bulgari au participat deja la alegerile parlamentare. Spre comparaţie, la scrutinul din 2024, doar 4,4% dintre alegători îşi exercitat dreptul de vot la acelaşi moment.

Înregistrându-se o 1,1% creștere comparativ cu datele oferite anterior de Market Links la ora 8:30, rezultatele demonstrează o accelerare considerabilă a prezenței la urne în intervalul inițial al zilei de scrutin. Aceasta indică o creștere rapidă a numărului de alegători care s-au prezentat la vot.

Potrivit datelor preliminare, se estimează că prezența la urne ar putea depăși 50%, ceea ce constituie unul dintre cele mai mari niveluri de participare înregistrate în ultimii ani.

Duminică, Bulgaria găzduiește cea de-a opta ediție a alegerilor parlamentare din ultimii cinci ani. Conform prognozelor, coaliția condusă de Rumen Radev, fost președinte și o voce uneori critică la adresa Uniunii Europene, dar cu o poziție favorabilă față de Rusia, se află în fruntea clasamentului.

În urma a șapte runde electorale anterioare care nu au reușit să aducă stabilitatea politică pe care Bulgaria o căuta, scena politică a devenit și mai divizată, ceea ce a sporit incertitudinea, coalițiile formate fiind de scurtă durată și încheindu-se cu destrămarea lor după perioade relativ scurte de guvernare.

De această dată, scenariul s-ar putea dovedi a fi diferit.

În urma unui rezultat preliminar, Rumen Radev, care a ocupat funcția de președinte al țării între anii 2017 și 2026, este creditat cu aproximativ 30% din voturi. Fost general în cadrul forțelor aeriene bulgare, Radev și-a încheiat mandatul în ianuarie pentru a conduce o coaliție de centru-stânga denumită „Bulgaria Progresistă”.

În teorie, posibilitatea de a avea o guvernare stabilă este acum mai probabilă în urma alegerilor. Procesul de formare a noului guvern pare a fi mai puțin complicat.

Situația politică rămâne incertă în urma alegerilor parlamentare din Bulgaria, potrivit rezultatelor sondajelor de ieșire de la urne. Partidul condus de Rumen Radev, fost președinte cu simpatii pro-ruse, se află în fruntea clasamentului, cu un avans considerabil.

De la integrarea sa în zona euro la 1 ianuarie, Bulgaria se confruntă cu o perioadă de instabilitate politică începând din 2021, moment în care Boiko Borisov, care a deținut puterea timp de aproape doisprezece ani, a fost nevoit să demisioneze din funcție sub presiunea protestelor masive.

Niciun cabinet guvernamental nu și-a putut menține puterea pentru o perioadă care să depășească un an de la instalare.

La jumătatea lunii decembrie, un guvern anterior, condus de conservatorii din GERB, partidul afiliat lui Borisov, a fost demis, eveniment care a dus la convocarea unor noi alegeri.

O serie de demonstrații masive împotriva corupției, fără precedent ca amploare, au reușit să răstoarne guvernul.

Obiectivele lui Radev sunt neclare, însă rezultatele sondajelor efectuate la ieșirea de la urne Rumen Radev conduce detașat în alegerile parlamentare din Bulgaria.

La sfârșitul anului 2025, protestele anticorupție au primit sprijin deschis din partea lui Radev, care are drept obiectiv primordial să eradice din țară modelul oligarhic de guvernare.

Eliminarea modelului oligarhic de guvernare

este scopul principal al acestuia.

În calitate de politician, el adoptă o poziție critică față de anumite politici ale UE și Ucrainei, manifestând în același timp dorința de a restabili legăturile cu Rusia.

În cadrul discursului său, Rumen Radev a exprimat opinii critice față de politica energetică verde promovată de UE, pe care o consideră naivă într-un context global lipsit de reguli clare. De asemenea, el s-a declarat împotriva furnizării de arme către Ucraina. Recent, Radev a condamnat un pact de securitate încheiat între Bulgaria și Kiev, cu o durată de zece ani,

nu a fost oferit un comentariu

.

În urmă cu un an, Rumen Radev a solicitat organizarea unui referendum cu privire la intrarea Bulgariei în zona euro, argumentând că statul nu era suficient de pregătit pentru această măsură. Decizia sa a reprezentat un subiect de dezbatere intensă.

Nu există suficient conținut pentru a fi parafrazat.

Potrivit analistei Boryana Dimitrova de la institutul de cercetare a opiniilor publice Alpha Research, fostul președinte Rumen Radev a reușit să obțină popularitate prin reunirea, pentru prima dată, a rămășițelor vechii stângi socialiste bulgare, care până în prezent erau dispersate într-o serie de partide radicale de stânga marginalizate.

Pentru prima dată

, sub același steag, aceste grupări au fost adunate de Rumen Radev, a explicat Boryana Dimitrova într-un interviu acordat agenției de presă AFP.

Se pare că Bulgaria Progresistă are un atractiv puternic atât asupra unui electorat eurosceptic și cu sentimente pro-ruse, cât și asupra tinerilor rezidenți în comunități rurale mici.

În urma scrutinului, GERB, formațiunea condusă de Borisov, se situează pe poziția a doua, cu aproximativ 20%+ din voturi, fiind considerați principalii rivali ai partidului condus de fostul președinte Rumen Radev.

Coaliția respectivă, aflată în zona centrală și dreaptă a spectrului politic, se declară în favoarea Ucrainei și aliniază pozițiile cu cele ale Bruxelles-ului, după ce a fost unul dintre actorii principali în procesul de aderare la „Consiliul de pace” inițiat de președintele american Donald Trump.

În urma alegerilor, coaliția „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB) se situează pe poziția a treia în parlament, cu un procentaj estimat de 12-14% din totalul voturilor exprimate.

Potrivit rezultatelor sondajelor, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) – Un Nou Început, condusă de Delian Peevski, un mogul sancționat de către SUA și Marea Britanie, se situează pe locul al doilea, cu un procentaj estimat între 9-10%.

În urma alegerilor, Partidul Socialist Bulgar pro-rus se situează pe locul al treilea, cu un procentaj cuprins între 4 și 5%, în timp ce MECH, partid populist, obține aproximativ 6%. Pe de altă parte, formațiunea politică radicală pro-rusă „Renașterea” se clasează pe poziția a cincea, cu un scor estimat între 7 și 8%.

În procesul electoral, achiziția de voturi a fost semnalată ca o problemă.

Se crede că Bulgaria este extrem de susceptibilă la propaganda rusă, potrivit numeroși experți, iar executivul a cerut mobilizarea mecanismului european de avertizare rapidă, menit să sprijine statele membre în combaterea dezinformării.

Decizia a stârnit critici vehemente din partea lui Rumen Radev, care a lansat acuzații grave la adresa guvernului interimar, susținând că acesta urmărește să submineze credibilitatea rezultatelor alegerilor.

În cadrul eforturilor de prevenire a fraudelor electorale, forțele de ordine au desfășurat numeroase acțiuni de control, efectuând zeci de percheziții în timpul procesului de votare. În urma acestor intervenții, au fost confiscate peste 500.000 de euro și arestate peste 200 de persoane, acuzații de încercări de cumpărare a voturilor.

La alegerile parlamentare din Bulgaria, partidul lui Rumen Radev, fost președinte cu orientare pro-rusă, se află în fruntea clasamentului, conform rezultatelor sondajelor de ieșire de la urne.

Nu avem nimic de adăugat

a declarat un oficial. Au mai fost semnalate posibile nereguli și anume bani oferiți pentru voturi și datorii șterse la magazine alimentare și saloane de coafură potrivit ministrului interimar de Interne.
nu e corect rewritten doar ultimul paragraf:

Oficialii au declarat că metodele de influențare a votului includ achitarea datoriilor către magazinele alimentare și saloanele de coafură, precum și remiterea de bani în cadrul sediilor partidelor politice, după cum a informat ministrul interimar de Interne.

Pe fondul unei situații politice incerte, Bulgaria se află în proces de evaluare a opțiunilor sale politice.

Potrivit analiștilor, o prezență mare la vot i-ar putea aduce avantaje lui Rumen Radev, permițându-i posibilitatea de a numi un guvern minoritar sau de a încheia o coaliție fără dificultăți majore, în cazul în care obține peste 100 de mandate din totalul de 240 de deputați.

Acest lucru ar face posibilă asigurarea unui guvern stabil pe o perioadă determinată. Durata acestuia nu a fost precizată.

Parlamentul care urmează să fie ales va avea pe ordinea de zi rezolvarea unor probleme majore, printre care și reformarea justiției, care se confruntă cu o blocare instituțională aproape completă. Acesta este un aspect crucial ce necesită atenție imediată.

Acum mai bine de trei ani a încetat să mai fie valabil mandatul Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul căruia jumătate din numărul total al membrilor săi este selectată de către Parlament cu o majoritate calificată de două treimi.

În prezent, posturi importante în cadrul sistemului judiciar, cum ar fi cea de procuror general, care are o influență semnificativă, sunt deținute de către persoane interimare provizoriu.