Exod istoric în România: 2025, record de plecări definitive, 35 ani

România traversează cel mai accentuat val de emigrare din ultimii 35 de ani, în timp ce numărul cetățenilor care aleg să revină în țară a scăzut dramatic. Datele oficiale analizate arată o schimbare profundă de comportament în rândul diasporei și al tinerilor care aleg să își construiască un viitor departe de casă, relatează Profit.ro.

Anul 2025 a marcat un maxim istoric pentru perioada post-decembristă. Un număr de 54.966 de persoane au renunțat definitiv la domiciliul din România pentru a se stabili în străinătate.

Evoluția plecărilor definitive din 1990 până astăzi

Citește șiTârgurile de Crăciun din Budapesta se deschid pe 13 noiembrie. Cât timp pot fi vizitate Advent Basilica și Târgul din Piața Vörösmarty

Ritmul plecărilor definitive a fluctuat considerabil de-a lungul celor trei decenii și jumătate. După un val masiv la începutul anilor ’90, când s-au înregistrat peste 44.000 de plecări în 1991, fenomenul s-a temperat treptat, atingând un minim istoric în 2014, cu doar 11.251 de persoane.

Începând cu anul 2016, tendința a revenit la o creștere constantă. În 2022 a înregistrat un salt semnificativ, când cifra celor care și-au stabilit legal domiciliul în străinătate a ajuns la 48.438, indicând o creștere de 41% față de anul precedent.

Pe parcursul anilor, țara a stabilit noi limite de emigrări: 48.612 în 2023, 51.062 în 2024 și, în 2025, cifra a atins un maxim de 54.966.

Salariile și locurile de muncă reprezintă principalele motive pentru tineri.

Motivul predominant al acestei tendințe este în mare parte economic. Conform informațiilor oferite de Barometrul Național al Tinerilor, 64,7% dintre participanți menționează că obținerea unui loc de muncă cu salariu mai mare reprezintă motivul principal pentru care tinerii aleg să se mute în străinătate.

Desiderința de a beneficia de servicii publice superioare și aspirația de a începe o existență nouă completează schema motivantă.

Examinarea pe grupe de vârstă indică că categoria cea mai afectată este cea a tinerilor. Grupurile de vârstă 15-19 și 35-39 însumează aproape 14.000 de persoane care, doar în anul trecut, au realizat pasul final către o altă țară.

Căderea repatrierilor și consolidarea în diaspora.

În același timp, departurile au atins niveluri maxime, iar fluxul de reveniri în țară a diminuat de la un an la altul.

În anul 2022, s-au înregistrat 54.839 de repatrieri definitive, un nivel care, la acea vreme, echilibra numărul plecărilor; în 2023, cifra a scăzut rapid, ajungând la 29.830.

Scăderea a persistat în 2024, când s-au înregistrat 28.431 de stabiliri de domiciliu în România, iar în 2025 numărul a scăzut la doar 19.637.

Motivul pentru care românii din diaspora nu doresc să revină se datorează nivelului ridicat de adaptare în țările în care s-au stabilit. Mai mult de peste jumătate dintre cei care au părăsit România trăiesc în străinătate de peste zece ani, iar aproximativ o treime dintre ei au dobândit deja cetățenia statului gazdă.

Mai mult, 70% dintre aceștia estimează că o întoarcere pe termen scurt este puțin probabilă, iar 40% elimină complet această opțiune.

Atunci când se gândesc la posibilitatea de a se întoarce, cetățenii români aflați în străinătate nu se limitează doar la dorința de a obține venituri mai mari, ci cer transformări fundamentale: remunerații competitive, un sistem de sănătate eficient, stabilitate fiscală, prevedere legislativă și o diminuare concretă a birocrației.

În ultimele 35 de ani, România a înregistrat o scădere demografică ce depășește 4,16 milioane de locuitori.

Potrivit rapoartelor realizate de Institutului Național de Statistică, 63% din scăderea observată se datorează migrației externe, în timp ce restul de 37% provine din un surplus natural negativ.