Autorii precizează, totuși, că rezultatele obținute la animale nu trebuie considerate automat ca fiind efecte ale dietei vegane asupra oamenilor, conform Newsweek.
După doar două zile, s-au observat schimbări.
Cercetătorii au monitorizat impactul trecerii de la o dietă ce conținea atât proteine vegetale, cât și animale, la una bazată strict pe surse vegetale, evidențiind rezultatele obținute.
Citește șiCe fac oamenii a-și proteja sănătatea iarna: 7 obiceiuri cheie
În cadrul experimentului, s-au analizat două grupuri de șoareci: primul a primit o dietă lactovegetariană, care conținea proteine de origine animală și vegetală, în timp ce al doilea a urmat o dietă strict vegană.
Pierre Maechler, profesor de fiziologie celulară și metabolism la Facultatea de Medicină a Universității din Geneva și unul dintre autorii cercetării, a precizat că, după doar două zile, șoarecii alimentați exclusiv cu proteine de origine vegetală au manifestat o capacitate diminuată de sinteză a glucozei.
Ficatul animalelor se dovedea mai puțin capabil să mențină glicemia în perioadele de post, iar aminoacizii contribuie în mod normal la acest proces.
În același timp, cercetătorii au constatat o scădere semnificativă a activității fizice spontane. Șoarecii, obișnuiți să alerge voluntar pe aparatele instalate în spațiul lor, s-au transformat într-o populație mult mai puțin activă.
Rezultatul a fost reversibil.
Conform studiilor efectuate de experți, schimbarea obiceiurilor a revenit rapid odată cu readucerea proteinelor de origine animală în dieta zilnică.
Esențial de menționat că alimentația testată nu includea carne. În cadrul studiului, proteina animală utilizată provinea din cazeină, un compus proteic derivat din lapte și legat de transformarea lactatelor.
O echipă de cercetători a descoperit și a observat modificări în mecanismul prin
Scăderea activității a acestei enzime a fost legată de acumularea amoniacului în organismele animalelor.
Autorul studiului evidențiază importanța proteinelor.
Maechler afirmă că o dietă vegană poate fi realizată, însă este esențială o atenție sporită pentru a garanta aportul adecvat de proteine, fier și calciu, precum și pentru a suplimenta vitamina B12.
Potrivit cercetătorului, este esential să se acorde atenție calității proteinelor ingerate, subliniind importanța aminoacizilor cu catenă ramificată BCAA, în special leucina, izoleucina și valina. El recomandă ca printre alimentele vegetale să se includă tofu, nucile și lintea.
Efectele observate la șoareci nu pot fi aplicate în mod direct la omeni.
Alți experți subliniază, totuși, că experimentul nu confirmă că o alimentație veganică generează aceleași reacții la oameni.
Dr. Neal Barnard, profesor de medicină la George Washington University School of Medicine, a subliniat că enzima GDH analizată arată diferențe importante între specii și că metabolismul șoarecilor nu este identic cu cel uman.
El a menționat studii realizate la subiecți umani, în care alimentația bazată pe plante a fost legată de o reglare superioară a glicemiei și de optimizarea unor parametri ai sănătății hepatice.
Prin urmare, nu se poate considera că studiul demonstrează că alimentația vegană cauzează probleme hepatice la indivizi.
Autorii consideră că următorul pas important este realizarea unor cercetări similare pe subiecți umani, în special pentru a analiza ce se întâmplă imediat după schimbarea surselor de proteine din alimentație.
COMENTARII / 0