Factură electricitate: ancheta ANAF dezvăluie o mină de criptomonede

În urma unui control, ANAF a dat peste o activitate de exploatare a criptomonedelor la scară industrială, care se desfășura în secret la Satu Mare, fiind astfel ascunsă de către fiscul român.

Într-o clădire abandonată din Satu Mare, un număr impresionant de mașini, 407 la număr, funcționau continuu. Acestea nu erau implicate în producția de bunuri fizice și nici nu aveau angajați la linii de asamblare. În schimb, consumul lor de energie electrică era considerabil, similar celui al unei mici fabrici, ajungând la aproximativ 7 milioane de lei în doar nouă luni, generând teoretic venituri substanțiale. Cu toate acestea, pentru autoritățile fiscale, această activitate era complet inexistentă, deoarece nu existau declarații depuse, venituri raportate sau firme înregistrate.

În urma unor investigații detaliate, echipele de control ale Direcției Generale Antifraudă Fiscală au descoperit o operațiune suspectă prin tehnici de analiză a riscurilor, care implică compararea datelor din multiple surse pentru depistarea abaterilor.
Fără nicio activitate economică declarată la adresa respectivă, ANAF a observat un consum imens de energie electrică, ceea ce a declanșat un puternic semnal de avertizare.
La locul respectiv, s-a putut observa clar prezența unor echipamente de procesare specializate, sisteme industriale de climatizare și cablaje electrice proiectate pentru sarcini mari.

Citește șiANAF verifică bunurile de lux nejustificate trecute în patrimoniul firmelor. Ce pot face contribuabilii înainte de control

Nu au existat dubii

că era vorba despre o veritabilă fermă pentru extragerea de criptomonede.

Exploatarea criptomonedelor implică un proces de calcul informatic intensiv care permite generarea de monede digitale precum Bitcoin, fără intervenția unei bănci centrale.
În esență, calculatoarele sunt angajate într-o competiție pentru rezolvarea unor probleme matematice complexe, iar cel care reușește să le rezolve primul este recompensat cu o cantitate de monedă digitală.
Acest proces are însă un cost energetic semnificativ, deoarece consumă cantități imense de energie electrică.
La nivel industrial, unde sute de mașini funcționează continuu, cheltuielile cu energia electrică pot reprezenta peste jumătate din costurile totale, ceea ce îi determină pe operatori să caute locații cu electricitate ieftină sau, uneori, necontorizată corect.

ANAF a preluat controlul asupra întregii infrastructuri, care include 407 echipamente estimate la o valoare de peste 2 milioane de lei. În prezent, anchetele privind identificarea veniturilor nedeclarate și a impozitelor care nu au fost plătite sunt în desfășurare. În cazul în care vor fi confirmate aspecte penale, este posibil ca dosarul să fie înaintat Parchetului.

Dimensiunile acestui caz sunt remarcabile din multiple puncte de vedere.
7 milioane de lei reprezintă o cantitate semnificativă de energie electrică consumată, ceea ce indică o activitate de anvergură, și nu o simplă pasiune de amator.
O altă latură interesantă este metoda de detecție utilizată, care se bazează pe monitorizarea consumului de energie drept indicator al activității economice nedeclarate, o strategie din ce în ce mai des întâlnită în rândul administrațiilor fiscale europene, inclusiv în Suedia și Olanda.
În plus, acest caz scote în evidență o tensiune structurală: deși economia digitală se dezvoltă într-un ritm alert, mecanismele de reglementare și de supraveghere fiscală avansează mai prudent.

România nu constituie un caz izolat în acest fenomen. În diverse țări, inclusiv Grecia, Bulgaria, Kazahstan și Ucraina, au fost identificate ascunzători de ferme de criptomonede în cursul ultimilor ani, deseori amplasate în incinte industriale părăsite, cu conexiuni nelegale la infrastructura energetică. Profitabilitatea acestor operațiuni este profund influențată de fluctuațiile valorii criptomonedelor: în perioadele de creștere rapidă, diferențele de preț sunt atât de substanțiale încât permit acoperirea ușoară a cheltuielilor considerabile pentru energie electrică.

În continuare, atenția se va îndrepta către determinarea sumei veniturilor nedeclarate, care în prezent este încă necunoscută. Aceasta depinde de tipul de criptomonede care au fost minate, precum și de prețurile și intervalul de timp aferente. În situația în care se confirmă că operatorii erau implicați și într-o rețea de tranzacționare nedeclarată, cuantumul total al sumei evazate ar putea fi considerabil mai mare decât cel sugerat de valoarea echipamentelor confiscate. O anchetă penală, în cazul în care va fi inițiată, va putea stabili identitatea persoanelor aflate la conducerea operațiunii.

În esență, pentru specialiștii din domeniu, concluzia este următoarea: criptomonedele sunt supuse impozitării în România, la fel ca orice alt venit obținut din capital sau din activități independente. Faptul că tranzacțiile pe blockchain sunt anonime nu înseamnă că sunt și nedetectabile de către autoritățile fiscale, în special atunci când consumul de energie electrică se reflectă în facturi.