Seceta persistentă și temperaturile extreme din această vară au distrus ecosistemele și afacerile din întreaga zonă, afectând un lac din Slovenia și un canal lateral al Dunării din Serbia, până la fermele piscicole din Bosnia, Republica Cehă, România și Ungaria, potrivit Associated Press (AP).
Industria piscicolă a fost grav afectată, pagubele fiind estimate la milioane de euro. Acest lucru se adaugă la bilanțul deja ridicat cauzat de problemele legate de aprovizionarea cu energie și apă, recoltele devastate, pierderile din traficul fluvial și comerț.
Țările din estul Europei investighează în prezent metode de a reduce impactul viitoarelor evenimente meteorologice extreme, pe care cercetătorii le-au legat de schimbările climatice cauzate de activitățile umane.
Citește șiIncendiu devastator în bloc din China: 15 moarte și zeci la spital
Seceta provoacă probleme în Ungaria.
Potrivit serviciului meteorologic național, 99% din Ungaria se confruntă în prezent cu condiții de secetă severă sau extremă. Procesul de deșertificare, în care vegetația se retrage sub acțiunea căldurii intense și a precipitațiilor scăzute, pune în pericol o porțiune considerabilă din câmpia maghiară.
Printre zonele cele mai deteriorate se găsesc 27.000 de hectare de iazuri piscicole din Ungaria. În săptămâna precedentă, Ministerul Agriculturii a anunțat că seceta a cauzat decesul a aproape 280 de tone de pește în 20 de ferme.
Ministerul a indicat că pierderea se aproximează de 1,3 miliarde de forinți. Producătorii susțin că înlocuirea peștilor pierduți ar putea necesita ani de timp. În anumite cazuri, operatorii s-au confruntat cu nevoia de a golii un iaz și de a redirecționa apa acestuia pentru a proteja peștii din altul, a menționat Organizația Interprofesională Maghiară pentru Acvacultură și Pescuit la începutul lunii august.
„Fără apă pentru pești” în România
În România, crescătorii de pește, în special cei care își petrec crapa, se confruntă cu un val de căldură în acest an, care apare după secetele intense din 2023 și 2024, iar consecințele încă persistă, adaugă Cătălin Platon, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Pește ROMFISH.
Platon a afirmat că, în legătură cu producția de crap, ciclul de producție se desfășoară pe o perioadă de trei sau patru ani.
„Așadar, ceea ce am pierdut în 2023 a avut un impact în fiecare an de atunci”, a explicat el. Politicile privind utilizarea apei, care au acordat prioritate irigațiilor agricole în timpul secetelor anterioare, „ne-au lăsat fără apă pentru pești”, s-a plâns Platon.
Faimanii din Cehia adoptă măsuri de urgență.
Pescarii din Republica Cehă au adoptat măsuri de urgență, precum diminuarea sau suspendarea hrănirii pentru a reduce consumul de oxigen, aerarea iazurilor și, atunci când este necesar, drenarea acestora.
În Bosnia, crescătorii de păstrăvi se confruntă cu provocări sezoniere.
„încercă să supraviețuiască verii”
Veljko Budjen deține o fermă de păstrăvi situată lângă Trebine, în sud‑estul țării. El a declarat că verile calde și uscate au generat probleme majore în această regiune montană, celebrată pentru restaurantele dedicate păstrăvului.
„Păstrăvul este un pește de apă rece, care necesită apă rece cu mult oxigen”, a spus el. „Așadar, în timpul verii ești nevoit să reduci producția de păstrăv și hrănirea, astfel încât afacerea să poată supraviețui cu greu”.
O opțiune, a spus el, este adăugarea de oxigen lichid în apă în lunile de vară. Altfel, a adăugat el, „trebuie să aștepți prima ploaie”.
Lacul a primit apă pompată.
În Slovenia, echipamente de intervenție urgență introduc lichid în Lacul Pristava, în speranța de a evita un sufocare de masă a peștilor cauzată de deficitul de oxigen. Pompierii au introdus 8 milioane de litri de apă, deși continuă să se îngrijoreze că volumul nu este adecvat.
În Serbia, pescarii au declarat că unica măsură pentru a salva peștii expuși în pericol dintr-un canal lateral al Dunării situat în Novi Sad constă în relocarea lor către altă zonă.
„Temperaturile din acest an sunt extreme”, a spus un pescar sârb.
COMENTARII / 0