Originea acestui caz datează din 2007, când un fermier din România a cerut sprijin agricol pentru o arie de 264,71 hectare. După un control efectuat, autoritatea responsabilă din România a stabilit că doar 180,62 hectare îndeplineau condițiile și a respins solicitarea. Fermierul a contestat hotărârea, dar atât acțiunea juridică, cât și apelul său au fost respinse.
În 2012, în contextul unui dosar referitor la subvențiile agricole, Curtea de Apel București a respins solicitarea Curții de Justiție a UE de a clarifica modul în care ar trebui interpretată legislația europeană aplicabilă. Ulterior, fermierul a inițiat o acțiune împotriva statului român, solicitând ca acesta să fie tras la răspundere pentru încălcarea dreptului Uniunii Europene.
Curtea de Apel București a solicitat în acest moment clarificări din partea CJUE.
Citește șiArmata americană oferă 20 de milioane de dolari pentru informații despre programul nuclear iranian. Reacția Teheranului
Curtea de Apel București a hotărât în cadrul procedurii privind responsabilitatea statului să adreseze o sesizare către Curtea de Justiție a UE. Instanța a dorit să investigheze, printre alte aspecte, dacă refuzul din 2012 de a solicita interpretarea normelor europene poate conduce la răspunderea statului român.
Curtea de Justiție a decis că un stat membru poate fi nevoit să compenseze daunele cauzate prin încălcarea dreptului UE de către o instanță națională de ultim grad, însă acest lucru se poate realiza doar dacă se îndeplinesc trei condiții.
Regulă europeană neconformată trebuie să asigure drepturi individului afectat, iar neconformitatea trebuie să fie de o gravitate suficientă. De asemenea, trebuie să existe o conexiune directă între încălcare și daunele suferite.
Negarea de a aduce cazul la CJUE nu asigură despăgubiri.
Decizia Curții de Justiție nu este în favoarea fermierului. Instanțele europene au concluzionat că un refuz al unei instanțe naționale de a solicita clarificări la CJUE în legătură cu normele europene nu constituie, de la sine, un motiv suficient pentru ca statul să fie nevoit să ofere despăgubiri.
Statul poate fi obligat să răspundă doar dacă a existat o încălcare a unei norme europene care garantează anumite drepturi persoanei implicate.
Curtea a decis că regula europeană invocată de fermierul român nu îi conferă dreptul solicitat. Această regulă a fost concepută pentru a asigura protecția fondurilor Uniunii Europene și pentru a determina în mod corect suprafețele eligibile pentru acordarea ajutorului agricol.
Motivul că în anul 2012 Curtea de Apel din București nu a sesizat Curtea Uniunii Europene nu a constituit suficient pentru ca fermierul
În ce condiții statul poate compensa o greșeală a unei instanțe
Decizia emisă de Curții de Justiție a UE nu încheie litigiul dintre fermier și autoritățile române și nu determină dacă va exista compensare. Scopul instanței a fost să explice modul în care se aplică normele europene în această situație. În continuare, tribunalul românesc va decide asupra cauzei, având în vedere hotărârea adoptată la Luxemburg.
Decizia are o semnificație majoră și pentru alte situații analogice, pentru că interpretarea furnizată de Curtea de Justiție este obligatorie și pentru celelalte instanțe naționale în momentele în care se întâmpină aceeași problemă juridică.
În esență, o eroare a unei instanțe în ceea ce privește obligația de a solicita clarificări la Curtea de Justiție nu implică automat obligația statului de a acorda despăgubiri.
COMENTARII / 0