În cadrul analizei sale asupra noii arhitecturi de securitate europene, Mihai Fifor subliniază că România trebuie să ramburseze un împrumut de aproape 16 miliarde de euro obținut prin mecanismul SAFE, iar obiectivul nu ar trebui să se limiteze la achiziția de echipament militar, ci să includă și dezvoltarea industriei naționale de apărare, așa cum a menționat Mediafax.
Conform lui Mihai Fifor, declarația privind Starea Uniunii Europene, prezentată de Ursula von der Leyen în Strasbourg la 16 septembrie, trebuie analizată dincolo de imediatul cadru politic, deoarece scoate în evidență modificările pe care UE le propune în sectorul securității.
– mai jos continuă articolul –
Citește șiMugur Mihăescu se apără după ce a fost atacat pentru discursul său din Parlament: „Ticăloșia celor care au încercat să mă portretizeze”
Fifor subliniază că
„Europa încearcă să treacă de la mai mulți bani pentru apărare la mai multă capacitate de apărare”
.
El afirmă că una dintre principalele dileme strategice ale Europei în ultimele decenii a fost să consolideze o apărare continentală mai solidă fără a duplica NATO.
„Von der Leyen spune explicit că doctrina, instituțiile și procesele decizionale europene nu au ținut pasul cu noua realitate și propune, în consecință, o nouă Strategie Europeană de Securitate. Miza nu stă însă doar în formularea unei noi strategii, ci în mecanismele concrete prin care aceasta ar urma să producă efecte”, adaugă Fifor.
El reamintește de propunerea președintei Comisiei, orientată spre un tip de „Articol 4 european”: un sistem prin care, în momentul în care securitatea unui stat membru devine subiect a unei amenințări ce nu atinge nivelul agresiunii armate, statele membre se adună pentru a coordona un răspuns la nivel european.
„În discurs insistă asupra cooperării cu NATO și vorbește despre noile instrumente europene ca fiind aliniate cu Alianța. Iar aceasta este o distincție esențială. Europa are nevoie de o capacitate mai mare de acțiune, dar nu are nevoie de două sisteme concurente de securitate. Valoarea adăugată a Uniunii poate apărea tocmai în acea zonă gri în care răspunsul nu este exclusiv militar și în care UE dispune de instrumente economice, financiare, diplomatice, cibernetice și de reglementare pe care NATO nu a fost construită să le utilizeze”, mai spune Mihai Fifor.
Social-democratul mai menționează că una dintre propunerile ce merită atenție specială este constituirea unui Consiliu European de Securitate, în format de lideri, care să reunească la aceeași masă statele Uniunii și partenerii esențiali pentru securitatea continentului, printre ei Regatul Unit, Canada, Norvegia și Ucraina.
„Privită împreună cu propunerea unui «Articol 4 european», cu noua Strategie Europeană de Securitate și cu instrumentele pentru dezvoltarea capabilităților strategice, ideea Consiliului European de Securitate începe să dea contur unei imagini mai ample. Nu mai vorbim despre inițiative izolate, ci despre încercarea de a defini o arhitectură europeană de securitate adaptată unei lumi profund schimbate”, mai spune Fifor.
Concluzia lui Fifor privind noua arhitectură europeană de securitate se rezumă la:
„Europa a început să o caute”
În analiza sa, diferența dintre statele care vor ocupa un rol important și cele ce vor rămâne la periferie nu va fi exclusiv determinată de geografie și resurse, ci și de abilitatea lor de a converti oportunitățile în putere economică, industrială, politică și strategică.
Referitor la România, Fifor subliniază modul în care fondurile obținute prin SAFE vor fi alocate.
„Deocamdată, România are un împrumut uriaș de dus în spate prin SAFE. Împrumut. Aproape 16 miliarde de euro. Bani pentru care, în linii mari, s-au asumat contracte”, afirmă fostul ministru al Apărării.
Conform declarației sale, scopul nu trebuie să se restrângă la dotarea Armatei României cu echipamente moderne, ci să cuprindă și construirea unor abilități de producție susținute de transferul de tehnologie, expertiză și inovație.
„Nu doar achiziții”
Fifor afirmă că România ar putea valorifica situația actuală pentru a-reașura sectorul de apărare și pentru a-și întări poziția în cadrul noilor structuri de securitate europene.
Fostul ministru susține că, în această perioadă, România trebuie să adopte o strategie externă solidă și să asigure stabilitate internă, astfel încât să poată promova creșterea industriilor de importanță strategică.
“Sigur, putem rămâne în apatia care caracterizează prezența politică românească în plan extern (…) Sau putem redeveni jucători”
Mihai Fifor a susținut.
COMENTARII / 0