În contextul prelungirii conflictului din Ucraina și a riscului escaladării în alte state europene, un interes sporit se manifestă față de programul exclusiv de pregătire a elitelor implementat de guvernul finlandez în scopul pregătirii pentru un posibil conflict armat. Acest program, creat în perioada Războiului Rece, a cunoscut o perioadă de adaptare a populației finlandeze la viața în proximitatea Uniunii Sovietice, după o îndelungată perioadă de agresiune din partea Rusiei. În prezent, acest program a devenit mai relevant decât oricând, numeroase țări europene fiind interesate să îl replice, după cum relatează Bloomberg.
În ciuda conștientizării că Finlanda nu se confrunta cu un atac real, Sara Mella lucra într-un mediu extrem de încărcat emoțional.
Verificarea bugetului alocat Ministerului finlandez al Finanțelor era o prioritate pentru a stabili care resurse financiare puteau fi realocate pentru arme, echipamente militare și planuri de urgență.
În urma intensificării zvonurilor despre o posibilă invazie, locuitorii erau din ce în ce mai neliniștiți, iar necesitatea consolidării pozițiilor de frontieră devenea tot mai stringentă. Tocmai când se părea că echipa condusă de Mella a dat peste o soluție eficientă, situația a luat o turnură și mai gravă.
Citește șiLituania vrea bază militară americană permanentă la granița cu Rusia și promite să plătească toate costurile
În prezent, Mella ocupă o poziție de top la Nordea Bank, după ce a luat parte la un exercițiu militar simulat în 2011.
Mella a declarat că experiența a implicat luarea deciziilor în condiții de presiune, atunci când informațiile disponibile erau restrânse, iar responsabilitatea pentru alegerea corectă era extrem de mare.
„Era vorba de a lua decizii sub presiune, cu informații limitate și o responsabilitate uriașă pentru a face alegerile corecte”
,
a adăugat el, menționând că anterior,
„În acea etapă a carierei mele, nu aveam responsabilități atât de mari”
.
Pregătirea pentru situații de criză este scopul principal al programului de Apărare Națională din Finlanda, desfășurat la baza militară Santahamina din apropierea capitalei, Helsinki. Acest program are ca obiectiv pregătirea liderilor actuali și viitori ai țării pentru a face față și a răspunde eficient celor mai nefaste scenarii posibile. Astfel, se dorește ca Finlanda să poată continua să funcționeze în condiții de urgență națională.
În zilele noastre, un agresor nu se limitează la atacuri frontale, ci îndreaptă eforturile către întreaga societate, a declarat cineva, potrivit anumitor surse, în contextul unor posibile scenarii nefaste.
„Un agresor din ziua de azi nu atacă doar pe front. Atacă întreaga societate”
O gamă largă de persoane participă la această inițiativă, inclusiv politicieni, cercetători universitari, manageri de instituții muzeale și lideri militari, favorizând astfel crearea de legături solide între diverse segmente ale societății.
Timp de trei sau patru săptămâni, participanții la acest program au acces la ședințe cu caracter confidențial și efectuează vizite la infrastructuri critice și sedii guvernamentale, care în mod normal sunt inaccesibile publicului.
Militarii în trening dorm în cazărmi și poartă echipament militar uniform. Hrana lor este asigurată prin rații militare.
Ei iau parte la manevre organizate de către armată și în anumite situații efectuează zboruri în aeronave militare, escortate de avioane de luptă.
Detalii despre pregătirea lor rămân confidențiale pentru cei care absolvă acest curs, însă li se oferă posibilitatea de a achiziționa o insignă specială dacă decid să se înscrie în asociația absolvenților, asociația de alumni. Această insignă servește ca o confirmare vizuală a participării lor la program.
Simbolul distinctiv al programului este reprezentat de coroană de lauri, sabie curbată de tip oriental și o sabie dreaptă de stil occidental, care întruchipează calitățile de pregătire, curaj, forță de luptă și conducere prin exemplul personal.
În urma conflictului din Ucraina, generalul în retragere Arto Raty, care a condus programul în 2003 și 2004, a declarat:
„Războiul din Ucraina ne-a arătat exact de ce este nevoie de un astfel de curs”
.
În zilele noastre, un agresor nu se limitează la atacuri frontale, ci vizează întreaga societate, incluzând resursele esențiale precum căldura, electricitatea, apa și infrastructura logistică. În situația în care aceste elemente vitale nu pot fi protejate, linia frontului devine, de asemenea, vulnerabilă. Astfel, responsabilitățile nu pot fi concentrate exclusiv într-un singur sector, ci trebuie să fie distribuite pentru o apărare eficientă.
Potrivit profesorului de istorie Arne Westad de la Universitatea Yale, această situație are un impact deosebit asupra națiunilor cu o influență restrânsă asupra evenimentelor la nivel global.
Într-un context de criză iminentă, Westad subliniază importanța mecanismelor decizionale eficiente, afirmând:
„Una dintre cele mai importante întrebări astăzi este cum poate continua procesul de luare a deciziilor atunci când se produce o catastrofă”
.
El ridică, de asemenea, o întrebare esențială:
Cum te asiguri că autoritățile politice rămân capabile să acționeze în timpul unei crize?
În acest sens, Westad a oferit aceste declarații într-un interviu.
Exercițiile militare acoperă diverse situații, printre care atacuri convenționale și strategii de război hibride, destinate să contracareze potențiale amenințări.
La început, cei care au conceput exercițiul militar au avut în vedere un conflict ipotetic între SUA și Uniunea Sovietică, unul care ar fi putut avea repercusiuni și în alte națiuni. Poziția neutră a Finlandei era vizibilă chiar și în cadrul acestor simulări, unde părțile aflate în conflict erau denumite
„Estul verde” și „Vestul galben”
.
Finlanda a devenit membru al Uniunii Europene în 1995, patru ani după destabilizarea URSS, care a avut loc în 1991. În cadrul reuniunilor programului, statele participante au fost identificate prin numele lor oficial, abordând în discuții o paletă mai extinsă de riscuri.
În prezent, acestea cuprind o gamă largă de posibile pericole, începând cu atacuri militare clasice și ajungând până la război hibrid, care include și operațiuni cibernetice orchestrate de entități statale, precum și acțiuni de sabotare îndreptate împotriva infrastructurii submarine de cabluri.
Deși în alte țări nordice și baltice există inițiative similare, programul finlandez are o durată unică și atrage un număr considerabil de participanți din diverse domenii profesionale.
În prezent, multiple țări sunt în căutarea de a replica cu succes acest program inovator al Finlandei.
Inscrierea în acest program exclusiv nu se poate face în mod individual.
Comandantul Forțelor de apărare ale Finlandei este cel care trimite invitații personalizate, care includ propria lui semnătură.
Aceste invitații sunt expediate de patru ori anual către un grup select de directori executivi cu influență semnificativă în țară.
În cadrul acestui program, Mella subliniază importanța unei simulări de criză la scară largă.
Competențele participanților sunt testate prin atribuirea unor roluri care le permit să exceleze, după care sunt organizați în echipe ce reprezintă diverse instituții fundamentale, precum biroul primului ministru, afaceri externe, apărare, finanțe și securitatea resurselor.
Obiectivul este de a elabora soluții optime pentru gestionarea unei situații de criză iminente.
Deși inițial, multi dintre cei care au participat la program, considerau scenariile prezentate ca fiind irealiste sau excesive înainte de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, experiențele ulterioare, cum ar fi invazia Rusiei în Ucraina, au arătat că granița dintre realitate și scenariile simulate a devenit din ce în ce mai estompată, uneori până la punctul de a se suprapune.
COMENTARII / 0