Fondul Monetar Internațional recomandă statelor membre din zona euro consolidarea politicilor fiscale actuale, în loc de a le atenua și mai mult în fața crizei energetice, relatează Euronews.
Se solicită eforturi suplimentare de ajustare din partea națiunilor cu niveluri ridicate de îndatorare.
Fondul Monetar Internațional a emis o avertizare către țările care utilizează moneda euro, sugerând că o abordare mai prudentă în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice ar fi oportună în contextul actualului șoc energetic.
Consolidarea suplimentară a finanțelor publice este considerată esențială, în special pentru națiunile cu niveluri ridicate de îndatorare.
Relaxarea fiscală suplimentară ar putea alimenta problemele economice
Citește șiMusk pregătește o fuziune de 3.500 de miliarde de dolari. De ce vrea să unească Tesla și SpaceX înainte ca Trump să-și încheie mandatul
, potrivit FMI, care a subliniat importanța menținerii unor solduri bugetare robuste pentru a face față provocărilor economice actuale.
Potrivit evaluării anuale a economiei zonei euro, publicată joi de către FMI, o nouă relaxare a restricțiilor fiscale ar putea să compromită seriozitatea mecanismului economic și să conducă la o creștere accentuată a datoriei.
„O relaxare suplimentară a regulilor fiscale riscă să submineze credibilitatea cadrului și să determine o creștere și mai accentuată a datoriei”
În prezent, 1,5% reprezintă pragul de deficit excesiv deja stabilit pentru întreaga zonă euro, care permite totuși efectuarea de cheltuieli pentru apărare. În același timp, țările membre UE cele mai vulnerabile la criza energetică cer o relaxare suplimentară a normelor fiscale. Pe fondul continuării conflictului din Orientul Mijlociu, statele europene care importă în mare parte petrol și gaze sunt expuse la impacturi semnificative.
Potrivit ultimelor prognoze economice, criza își face simțită prezența.
Inflația este în creștere, iar expansiunea economică se desfășoară într-un ritm mai lent.
Anunțul făcut joi de Banca Centrală Europeană privind o creștere a ratelor dobânzilor cu 0,25% – posibil să nu fie ultima ajustare de acest fel în cursul anului curent – subliniază această tendință.
Sprijinirea consumatorilor și a companiilor prin măsuri fiscale a devenit o practică obișnuită în perioade de criză, a afirmat Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, într-o conferință de presă adresată jurnaliștilor.
„Șocul după șoc a dus la adoptarea de măsuri fiscale menite să protejeze consumatorii și întreprinderile, ceea ce a creat, din păcate, așteptarea că, ori de câte ori apare un șoc, se va acorda sprijin”
Potrivit avertismentului, lumea se confruntă cu o perioadă de creștere a vulnerabilității la efectele nedorite.
Am avertizat că ne aflăm într-o lume mai predispusă la șocuri. Ar trebui să ne așteptăm la apariția altor șocuri și ar trebui să fim foarte atenți la modul în care alocăm resursele publice limitate, recunoscând că aceasta nu va fi ultima dată când acest lucru va fi necesar
În acest context, se subliniază importanța unei abordări prudente în gestionarea resurselor publice limitate.
Statele cu niveluri ridicate de îndatorare solicită o anumită libertate de mișcare în ceea ce privește gestionarea finanțelor lor. Zona euro se confruntă cu posibile probleme economice din cauza cererilor de relaxare fiscală. În acest context, o atenționare a fost lansată de către FMI, care a avertizat că o astfel de abordare ar putea agrava dificultățile financiare existente.
Giorgia Meloni, în calitate de prim-ministru al Italiei, conduce eforturile pentru o abordare mai permisivă a reglementărilor.
La sfârșitul lunii mai, într-o adresare către Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Meloni a propus implementarea unei flexibilități sporite pentru combaterea crizei energetice.
Scrisoarea respectivă reprezintă o încercare de a obține o relaxare a regulilor pentru a face față provocărilor actuale.
În urma acestei situații, Comisia Europeană a făcut publică o declarație în cursul săptămânii anterioare, potrivit căreia o anumită flexibilitate poate fi acordată exclusiv în limitele mecanismelor actuale. Această flexibilitate permite realocarea unor fonduri către sectorul energetic, și anume 0,3% din totalul de 1,5% deja destinat apărării.
Kristalina Georgieva a declarat jurnaliștilor că FMI „ar dori foarte mult să vadă țările disciplinate în modul în care utilizează această flexibilitate, în special țările care au niveluri ridicate ale deficitului”.
FMI a exprimat apreciere pentru ultimele decizii ale Comisiei și a oferit îndrumări privind strategia pe care ar trebui să o urmeze națiunile cu niveluri ridicate de îndatorare, cum ar fi Italia.
Urgenta unei ajustări fiscale structurale pe termen mediu este subliniată în comunicatul emis joi, FMI îndemnând guvernele din zona euro să procedeze la diminuarea deficitului bugetar și să sporească excedentele financiare atunci când acest lucru este posibil.
FMI propune ca, exceptând Germania, consolidarea finanțelor publice structurale să înregistreze o creștere de circa 3 procente din PIB în perioada cuprinsă între 2025 și 2031 – adică 1,3 procente adiționale comparativ cu valoarea de referință, în special pentru statele cu niveluri ridicate ale datoriei.
Țările din zona euro sunt îndemnate de FMI să își consolideze situația fiscală structurală, acordând o atenție deosebită eforturilor suplimentare necesare pentru statele cu niveluri ridicate ale datoriei, care sunt obligate să implementeze măsuri mai ample decât cele deja planificate anterior.
FMI subliniază astfel necesitatea unei abordări mai ferme pentru gestionarea eficientă a finanțelor publice în regiune.
O strategie globală și convingătoare pentru ajustarea fiscală este imperativă, aceasta necesitând reprioritizarea cheltuielilor, sporirea eficienței acestora și implementarea unor măsuri structurale precum reforma drepturilor, concomitent cu reforme menite să stimuleze creșterea economică și să majoreze veniturile, arată declarația.
Potrivit evaluării sale, Nazare a subliniat că România are oportunitatea de a-şi îmbunătăţi ratingul de ţară în anul 2027, în condiţiile în care îşi menţine direcţia fiscal-bugetară actuală.
COMENTARII / 0