Focar de Ebola: Ce știm și ce îngrijorează OMS

Organizația Mondială a Sănătății a calificat focarul de Ebola izbucnit în Africa ca fiind o urgență sanitară publică de importanță internațională. în Uganda și în...

Organizația Mondială a Sănătății a calificat focarul de Ebola izbucnit în Africa ca fiind o urgență sanitară publică de importanță internațională.

  • în Uganda
  • și în Republica Democratică Congo

au fost raportate până în prezent un număr de 336 de persoane infectate în țările din Africa Centrală și de Est.

Cel puțin 88 de persoane au decedat

Citește șiFarmaciștii îi dau dreptate jurnalistei Liliana Ruse în disputa cu ministrul Alexandru Rogobete: Medicamentul oncologic Lyrica se găsește în cantități limitate în doar opt județe / În București nu există

, potrivit informațiilor publicate de The Conversation.

Ebola își are originea într-un grup de viruși cunoscuți sub numele de Ortoebolavirusuri.
Foarte rar, o tulpină specifică a acestui virus, și anume Bundibugyo, este cea care provoacă epidemia.
Deși este extrem de periculoasă, protecția împotriva răspândirii sale nu poate fi asigurată printr-un vaccin specific, deoarece

nu există un vaccin

care să poată preveni eficient epidemia.

În situații excepționale, Organizația Mondială a Sănătății emite o declarație de urgență de sănătate publică de interes internațional, în cazul unei epidemii severe și neprevăzute care impune un răspuns internațional prompt pentru a-i limita propagarea.
Această măsură este luată atunci când o epidemie izbucnește într-un mod brusc și prezintă caracteristici neobișnuite sau neașteptate.

Organizația Mondială a Sănătății a calificat anterior anumite situații drept urgențe de sănătate publică, printre care focarele de mpox, COVID, Ebola, Zika, poliomielită și gripă porcină.

În ce moment a izbucnit acest focar de Ebola?

Republica Democratică Congo a înregistrat prima detectare a virusului pe 5 mai, iar confirmarea acestuia ca fiind tulpina Bundibugyo a avut loc zece zile mai târziu, pe 15 mai.

Uganda a devenit noul focar al bolii, după ce două cazuri au fost identificate în Kampala, orașul care reprezintă capitala acestei țări africane.

În Kinshasa, cel mai populat oraș din Republica Democratică Congo, un posibil caz recent a fost raportat, însă rezultatele testelor nu au confirmat infectarea.
Deși situația este încă nesigură, se estimează că epidemia ar putea ajunge în curând în această localitate.

Nu există încă un caz confirmat pozitiv

, însă specialiștii consideră că este foarte posibil ca focarul să se extindă în Kinshasa.

din nou rewrite ca sa arate clar

Un posibil caz recent a fost semnalat în Kinshasa, orașul cel mai populat din RDC.
Focar pare probabil să se extindă în acest oraș, deși un caz suspect nu a fost încă confirmat pozitiv.

OMS a avertizat că amploarea reală a focarului este probabil mai mare decât sugerează cifrele actuale.

În ce mod se propagă această maladie?

Se pare că liliecii africani care se hrănesc cu fructe reprezintă gazdele naturale ale acestui virus. Infecția poate fi transmisă de la acești lilieci la maimuțe, primate și antilope.

1976 a marcat primul caz înregistrat la om în RDC.
Acest eveniment actual reprezintă al 17-lea focar semnalat.
Cel mai sever a fost epidemia devastatoare care a izbucnit în Africa de Vest între 2014 și 2016, generată de tulpina Zaire, soldată cu peste 11.000 de decese.

Transmiterea virusului de la persoană la persoană are loc prin contact direct cu anumite substanțe corporale ale unui individ infectat, precum sângele, materiile fecale sau voma, acest fenomen putând surveni chiar și după trecerea în viață a persoanei infectate.

Cei care lucrează în domeniul medical și cei care acordă îngrijire sunt expuși celui mai mare risc de a contracta boala. Siguranța lor este o prioritate.

Ce semne indică prezența bolii? Ebola se manifestă printr-o simptomatologie complexă. Pacienții prezintă de obicei febră, dureri de cap și slăbiciune generală. Aceste simptome pot fi însoțite de vărsături și diaree.

Semnele și simptomele acestei boli se pot manifesta brusc și se caracterizează printr-o febră ridicată, extenuare fizică, o stare de disconfort general, dureri musculare acute, cefalee severă și odontalgie.

Simptomele includ vărsături, diaree severă, dureri acute în regiunea abdominală, precum și erupții pe piele. Acestea sunt însoțite de afectarea gravă a funcțiilor renale și hepatice, ducând la insuficiență organică. În anumite situații, pot să apară sângerări și hemoragii interne.

Mortalitatea în rândul celor care contractă Ebola este de aproximativ 50%.
Procentajul de decese înregistrat în focarele precedente oscilează între 25% și 90%, în raport cu tulpina și cu calitatea asistenței medicale oferite.

Deși prezintă o rată de mortalitate de aproximativ 40%, considerată relativ scăzută, această tulpină se dovedește a fi mai periculoasă din cauză că nu există un vaccin eficient împotriva ei.

Întrebarea care a devenit o preocupare majoră este legată de motivul pentru care încă nu a fost dezvoltat un vaccin eficient. Ebola a reprezentat dintotdeauna un subiect de interes major pentru oamenii de știință, însă, în ciuda eforturilor susținute, încă nu a fost găsită o soluție definitivă sub formă de vaccin. Dezvoltarea unui astfel de vaccin pare a fi un proces complex și anevoios.

Sunt disponibile două vaccinuri care au primit aprobarea pentru combaterea Ebola.

O abordare inovatoare a fost adoptată cu Ervebo, care a devenit disponibil în 2015 și a fost utilizat pentru a vaccina 345.000 de persoane în timpul crizei sanitare din 2018–2020 din Republica Democratică Congo. Acest vaccin se bazează pe o proteină specifică a virusului Ebola pentru a stimula sistemul imunitar să recunoască și să lupte împotriva virusului, fără a se baza pe o formă activă a acestuia.

Un alt vaccin, Zabdeno, se află în prezent în faza de studii clinice. Acest vaccin este destinat în special celor care au avut contact direct și personalului medical. Motivul pentru care este limitat în utilizarea de urgență este că administrarea sa necesită două doze, care trebuie să fie aplicate la interval de câteva săptămâni, ceea ce complică intervenția rapidă în situații de criză.

În prezent, cercetătorii sunt în faza de investigare a potențialului vaccin împotriva tulpinei Bundibugyo, efectuând studii preclinice pe modele animale pentru evaluarea eficacității acestuia.

În ceea ce privește abordarea terapeutică și administrativă a bolii, Organizația Mondială a Sănătății are anumite recomandări. Tratamentul și gestionarea eficientă sunt esențiale pentru a combate răspândirea acesteia. Din păcate, în prezent, nu există un tratament specific pentru această boală, însă spitalizarea pacienților este o măsură comună pentru a preveni răspândirea infecției. Îngrijirea medicală se axează pe stabilizarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.

În ceea ce privește tulpina Bundibugyo, nu sunt disponibile terapii direcționate. În schimb, eforturile de tratament sunt orientate către controlul simptomelor, inclusiv menținerea tensiunii arteriale în limite normale, limitarea vărsăturilor și a diareei, asigurarea unei hidratări adecvate și controlul febrei și a durerii.

Strategia de supraveghere a Ebola a Organizației Mondiale a Sănătății este cea care monitorizează răspunsurile de sănătate publică.

O abordare cuprinzătoare, care integrează comunicarea cu comunitatea, depistarea promptă a bolii, izolarea persoanelor infectate, monitorizarea persoanelor care au intrat în contact cu acestea și organizarea de înmormântări în condiții de siguranță, este esențială pentru a preveni răspândirea în continuare a bolii.

Procesul de urmărire a contactelor presupune depistarea tuturor indivizilor care au avut un contact fizic apropiat cu un caz care prezintă simptome, urmată de supravegherea zilnică a acestora pe o perioadă de 21 de zile. În plus, se procedează la izolarea și evaluarea medicală a oricărui individ care începe să manifeste simptome.

Metodele de testare se bazează pe tehnici de PCR în timp real și pe teste rapide de antigen pentru a identifica prezența particulelor virale, într-o manieră similară cu cea utilizată pentru COVID.

Gestionarea situației pe teren este extrem de dificilă din cauza confllictelor locale, a sărăciei și a terenului dificil.

Trebuie oare să ne alarmăm?

Regiunea Ituri, unde s-a înregistrat focarul, se confruntă cu conflcte și este cunoscută pentru activitățile miniere, precum și pentru fluxul intens de persoane.
Deplasările frecvente ale lucrătorilor între diferite zone sanitare și peste frontiere creează un risc crescut de propagare a epidemiei.

Un număr semnificativ de angajați din sectorul medical a decedat, patru dintre aceștia fiind confirmați, ceea ce evidențiază deficiențe în ceea ce privește protecția împotriva infecțiilor în cadrul instituțiilor de sănătate.

În acest moment, nu este nevoie de închiderea frontierelor, însă recomandările făcute de către autorități sunt ca RDC și Uganda să consolideze activitățile de urmărire a contactelor și să accelereze testările de laborator.

COMENTARII / 0