Focar de hepatită A la școală din Iași: 4 copii afectați

Hepatita A se răspândește prin apă și alimente contaminate.

„Hepatita A se transmite prin contactul unei persoane neinfectate cu una infectată (boala mâiilor murdare) sau atunci când o persoană neinfectată consumă apa sau alimente contaminate cu virusul hepatitic A. Mai rar se poate transmite prin sânge. Muștele, gândacii și șobolanii pot transmite boala”, afirmă medicul, sâmbătă, pe Facebook.

Conform declarațiilor sale, hepatita A este o afecțiune transmisibilă, cauzată de infecția cu virusul hepatitic A și se răspândește la nivel global.

Citește șiMiliarde de euro anual pentru obezitate. Unde se clasează România?

„Receptivitatea este generală. Cele mai multe cazuri sunt la grupa de vârstă 1-14 ani şi la sexul masculin. Copiii și imunodeficienții prezintă risc crescut de a contacta boala iar formele severe se întâlnesc tot mai frec

Medicul susține că aparițiile de epidemii se concentrează în principal în sezonul toamnă-iarnă și afirmă că acestea manifestă o anumită periodicitate.

„Epidemiile apar mai ales în sezonul de toamnă-iarnă şi cu o periodicitate la 5-6 ani”, precizează acesta.

Primele semne pot fi observate în termen de până la șase săptămâni.

Ciuhodaru evidențiază faptul că perioada de incubație poate ajunge la până la 42 de zile.

„O persoană neinfectată care intră în contact cu una infectată poate resimţi primele simptome după cel puţin două săptămâni sau chiar şase săptămâni. Incubaţia durează între 14 şi 42 de zile, fiind în medie 21-35 de zile; se caracterizează prin prezenţa virusului în scaun şi prin contagiozitate crescută în a doua jumătate a perioadei”, explică medicul.

Referitor la semnele patologiei, aceasta enumeră diverse simptome digestive și generale.

„Manifestările clinice ale hepatitei virale A sunt asemănătoare cu cele din hepatitele acute determinate de alte virusuri. Perioada prodromală (preicterică) durează 1-10 zile (în medie 3-7 zile) şi este dominată de manifestări generale de tip infecţios şi tulburări digestive care se amendează odată cu instalarea icterului. Deşi, simptomatologia perioadei prodromale este polimorfă cea mai frecventă formă de debut este cea de tip digestiv dispeptic: inapetenţa (uneori până la anorexie), greţuri, vărsături, epigastralgii, jenă sau tensiune dureroasă în hipocondrul drept, meteorism postprandial, modificări ale sensibilităţii gustative şi olfactive (dezgust de a fuma)”, afirmă Tudor Ciuhodaru.

Spălarea mâinilor reprezintă principala măsură de prevenție.

Doctorul prezintă o serie de măsuri ce pot reduce răspândirea virusului.

„Virusul poate rezista luni de zile în apa contaminată. Este distrus în 5 minute prin fierbere. Spălatul corect pe mâini este cea mai sigură metodă de prevenție. Consumul de apă îmbuteliată este necesar în zonele cu risc crescut. Sunt asociate distrugerea vectorilor: dezinfecția, dezinsecția și deratizarea. Vaccinarea poate fi utilă. Este obligatorie internarea și izolarea celor infectați”, transmite acesta.

Ciuhodaru subliniază că evoluția bolii se rezolvă de la sine, iar imunitatea conferită este de durată.

„Evoluția este autolimitată iar imunitatea este durabilă (peste 80% din persoanele peste 60 de ani au anticorpi antivirus A)”, spune medicul.

Ciuhodaru solicită instruire privind sănătatea în instituțiile de învățământ.

Doctorul susține că regulile de bază ale ig

„Era suficient ca toți să știe câteva reguli elementare de igienă valabile pentru toate bolile mâinilor murdare. Un nou motiv pentru adoptarea de urgență a legii Ciuhodaru privind predarea educaţiei pentru sănătate”, afirmă acesta.

Medicul exprimă critici privind modul de finanțare al sistemului de sănătate din România.

„România este pe ultimul loc în Uniunea Europeana în ceea ce privește sumele alocate sănătății (858 de euro/locuitor) ceea ce reprezintă mai puțin de 25% față de media europeană (3600 de euro/locuitor)”, susține medicul.

El susține majorarea resurselor alocate sănătății și întărirea serviciilor medicale în mediul școlar.

„Până când nu vom aloca măcar 6% din PIB sănătățiii, până când nu vom face ce trebuie pentru medicina școlară si nu vom introduce obligativitatea predării educației pentru sănătate în toate școlile din România, nu cred ca mai miră pe cineva că apar noi și noi focare. Bine că am dat miliarde pe vaccinuri expirate dar nu avem medici și spitale”, afirmă Ciuhodaru.