Județul Brașov se confruntă în această perioadă cu o serie de focare de hepatită virală A. Conform datelor oficiale furnizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Brașov, numărul cazurilor declarate a ajuns la 85 de la începutul acestui an școlar, majoritatea fiind concentrate în rândul copiilor cu vârste între 1 și 9 ani. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că numărul real al îmbolnăvirilor este semnificativ mai mare, din cauza prezentării târzii la medic și a cazurilor neraportate. Pentru a înțelege mai bine modul de transmitere, ce trebuie să facem în caz de suspiciune și cum ne putem proteja familia, Libertatea a stat de vorbă cu dr. Elena Runcean, medic specialist boli infecțioase din Brașov.
DSP Brașov a emis un comunicat care indică existența mai multor focare comunitare în prezent, majoritar localizate în zone defavorizate ale localităților Săcele, Tărlungen
Elena Runcean, medic infecționist, subliniază că cifrele oficiale nu reflectă pe deplin amploarea situației.
Citește șiNoi detalii despre starea de sănătate a Alinei Pușcău. Cum se simte după ce a încheiat ședințele de chimioterapie. „Mi-a înghețat sufletul”
„Consider că numărul este totuși mic față de câte cazuri au fost în realitate. Sunt mulți copii sau adulți care sunt tratați la domiciliu, care nu ajung să fie internați sau declarați, ori sunt spitalizați în alte secții fără a se mai completa fișa de declarare”
explică ea.
Referitor la turiștii care sosesc în Brașov, medicul subliniază că niciun motiv de panică și nu există de ce să se îngrijoreze:
„Faptul că vine un turist și vizitează strict orașul Brașov nu este, din punctul meu de vedere, un risc. Virusul nu se transmite aerogen, ca să
În uz popular numită „boala mâinilor murdare”, hepatita A reprezintă o infecție contagioasă care se răspândește prin fecal-oral, prin mâini necurățate, lichide sau produse alimentare contaminate și prin contact direct cu un individ infectat.
Perioada lungă de incubație reprezintă o mare provocare. Pacienții pot purta virusul timp de una sau două săptămâni fără a manifesta niciun simptom, iar în acest interval pot răspândi infecția celor din jur. În mediile în care se află copiii – școli și grădinițe – virusul se răspândește cu o viteză extremă, deoarece micuții împărtășesc jucării, folosesc toalete comune sau partajează mâncarea, aducând apoi boala în cadrul familiilor. Contagiozitatea persistă încă 2-3 săptămâni de la apariția simptomelor, motiv pentru care regulile de igienă trebuie respectate cu strictețe pentru câteva luni.
Pe lângă focarele comunitare, dr. Elena Runcean atrage atenția asupra unui pericol des ignorat de persoanele care călătoresc în țări exotice, precum Egipt, Asia sau Africa: „Avem cazuri de hepatită A și la persoane care au fost plecate în vacanță, în Egipt de exemplu. Ceva la care nu te gândești este înghețata sau gheața pe care o pui în băuturi. Când mergi într-o excursie și servești cocktailuri, trebuie să fii destul de atent la gheață, pentru că nu știi cu ce tip de apă a fost făcută. La fel și înghețata. Tu nu te gândești că poți lua hepatită A de la un cocktail cu gheață, dar apa contaminată este un rezervor major de virus”, a avertizat dr. Elena Runcean, medic specialist boli infecțioase.
Confirmarea acestei avertizări provine și din cercetări și investigații epidemiologice la nivel global. Articolele din reviste de specialitate au raportat focare de hepatită A la turiști europeni care se întorc din stațiuni de pe Marea Roșie, cum ar fi Hurghada, unde băuturile cu gheață obținute din apă de rețea sau sucurile nepasteurizate s-au dovedit a fi surse de contaminare.
Alte avertismente emise de US FDA și CDC au confirmat detectarea ARN-ului viral în apele de irigație neprocesate din anumite zone, contaminând astfel fructele congelate, precum căpșunile și rodiile. Din această cauză, ghidurile de călătorie recomandă să se evite consumul de gheață și de apă neîmbuteliată în acele regiuni.
În ultima perioadă, Italia a înregistrat o creștere bruscă a cazurilor de hepatită A, afectând destinațiile turistice, iar în Napoli restaurantele au fost supuse interdicțiilor.
Primul simptom al bolii este foarte subtil și se aseamănă cu o gripă obișnuită. În faza inițială, gândirea către hepatită este dificilă, deoarece semnele sunt neclare: pare că ai o gripă, dureri de cap, oboseală, o ușoară febră sau pierderea apetitului. Pacienții spun adesea
«cred că am răcit»
. Mai târziu, ce ne surprinde este oboseala intensificată, iar la un anumit moment apare icterul – îngălbenirea ochilor și a pielii. Acest semn ne direcționează clar spre Hepatita A, spune medicul infecționist.
În afară de oboseala și icter, instrucțiunile Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) precizează că semnele tipice includ urinarea de culoare închisă, asemănătoare cu ceaiul tare sau cu berea, scaunele de culoare argilă, greață, vărsături și dureri abdominale.
Diagnosticul de certitudine nu se pune doar pe baza semnelor clinice, ci prin analize de sânge specifice – dozarea anticorpilor de fază acută IgM anti-VHA (Virus Hepatitic A).
În mod obișnuit, persoanele diagnosticate cu hepatită A trebuie evaluate și admise la spital pentru monitorizare, având un risc, deși neobișnuit, de complicații grave. În cazul unui focar major, formele ușoare pot fi tratate la domiciliu, sub supraveghere strictă a medicului de familie.
Dr. Elena Runcean insistă pe protejarea membrilor familiei: „Dacă pacientul este izolat la domiciliu, trebuie să aibă mare grijă la măsurile de igienă ca să nu infecteze și restul familiei. Fiecare membru trebuie să își folosească propriile lucruri. Este esențial să nu se folosească prosoape în comun și să se dezinfecteze frecvent toaleta. Un pacient rămâne contagios încă două-trei săptămâni de la debut, așa că timp de cel puțin trei luni ar trebui menținută această rigoare”.
Hepatita A nu dispune de un tratament antiviral dedicat, spre deosebire de hepatitele B și C. Intervenția medicală se concentrează pe ameliorarea simptomelor și susținerea funcției hepatice: se administrează hepatoprotectoare în doze mari, antiemetice pentru a combate greața și suplimente de vitamine.
În ceea ce privește regimul alimentar, medicul infecționist dărâmă mitul restricțiilor drastice de pe vremuri. Nu mai este necesar un regim drastic cum se făcea înainte. „După ce trece episodul acut, alimentele se reintroduc treptat, la fel ca la copiii mici după un episod de diaree. Ficatul trebuie să își revină treptat. Evităm prăjelile și alimentele grele, mergând pe mâncăruri fierte sau preparate la abur. Reintroducem pe rând oul sau lactatele, pentru că orice exces timpuriu poate duce la o recădere”.
În timp ce la copii boala de obicei se manifestă într-o formă slabă, la adulți — în special la cei cu alte condiții precum diabet, hipertensiune — hepatita A poate evolua spre insuficiență hepatică acută, o situație gravă ce cere tratament intensiv și administrarea de plasmă sau factori de coagulare.
Vaccinarea continuă să fie cea mai eficientă modalitate de prevenție. Pentru protecția împotriva hepatitei A, schema completă constă în două doze, iar doza de reîmprospătare se administrează la o distanță de 6–12 luni, conferind o imunitate de cel puțin 10 ani. Există, de asemenea, o variantă combinată (Hepatită A + Hepatită B) care se administrează în trei doze.
Dr. Elena Runcean explică faptul că vaccinul poate fi făcut și post-expunere, într-o fereastră de oportunitate de aproximativ două săptămâni de la contact, dacă persoana nu s-a îmbolnăvit deja: „Dacă știm că am avut un posibil contact, recomand mai întâi un diagnostic serologic – testul IgM anti-VHA. Dacă acești anticorpi de fază acută nu sunt prezenți și omul nu are simptome, putem face vaccinul cu succes. L-am recomandat de foarte multe ori în astfel de situații”.
Vaccinul nu este inclus în schema națională de imunizare gratuită pentru populația generală, prin urmare cei care doresc să se protejeze sau să călătorească trebuie să-l achiziționeze din farmacii, având la dispoziție o rețetă de la medic. Prețurile sunt diferite în funcție de vârstă: pentru copii se plătesc între 77 și 198 lei per doză, iar pentru adulți se ajung la 130 și 245 lei per doză.
În mod gratuit, DSP Brașov a livrat doze de vaccin către medicii de familie din zonele afectate, pentru a imuniza persoanele care au avut contact direct cu cazurile confirmate.
În scopul restrângerilor răspândirii virusului, autoritățile sanitare și medicii recomandă aplicarea unor norme fundamentale:
Menținerea unei igiene stricte a mâinilor: Curățați-vă frecvent cu apă și săpun, în special înainte de masă și după ce ați folosit toaleta.
Întreținerea spațiilor: Îndepărtați și sterilizați în fiecare zi toaletele, robinetele și suprafețele frecvent atinse, utilizând soluții pe bază de clor.
Fiți atenți la sursele de apă și alimente: folosiți apă doar provenită din surse sigure sau după fierbere, curățați temeinic fructele și legumele și evitați adăugarea gheații în băuturi în regiunile cu risc.
Responsabilitate familială: În situație în care se suspectează o boală, contactați prompt medicul de familie și separați persoana afectată pentru a asigura protecția celor dragi.
În scopul restricționării apariției de noi cazuri de boală, Direcția de Sănătate Publică a județului Brașov a furnizat substanțe clorigene pentru curățarea suprafețelor și produse antiseptice pentru mâini, iar, de asemenea, a distribuit materiale informative despre hepatita virală A atât în unitățile de învățământ, cât și către medicii de familie din localitățile cu focare.
Direcția de Sănătate Publică a județului Brașov a declarat că urmărește în mod constant evoluția focarelor de hepatită virală A, colaborând cu medicii de familie, instituțiile de învățământ și unitățile sanitare din întreg județul Brașov.
COMENTARII / 0