Luni, raportul anual al OLAF a adus în atenție o creștere semnificativă a numărului de sesizări referitoare la „anomalii în sectorul apărării, cu accent pe inițiative de cercetare și procese de achiziții”.
În urma numirii sale în fruntea OLAF în luna februarie, Petr Klement a discutat despre posibilele implicații ale creșterii investițiilor în apărare cu Financial Times, avertizând că „Dacă investim mai mult în apărare, veți vedea mai multă fraudă sau mai multe cazuri în acest sector”.
„Dacă investim mai mult în apărare, veți vedea mai multă fraudă sau mai multe cazuri în acest sector”
Citește șiO țară care a fost neutră peste 200 de ani amenință Rusia: „Dacă va ataca, vom lovi în adâncul teritoriului său”
a afirmat el.
Potrivit sursei Financial Times, acesta a remarcat că fondurile reprezintă un adevărat punct de atracție pentru cei care comit ilegalități.
„Magnetul pentru escroci, magnetul pentru infractori… sunt banii în sine”
a declarat el.
Alocarea financiară pentru achiziționarea de muniție se ridică la 500 de milioane de euro. Acest aspect a devenit o prioritate pe ordinea de zi a noului responsabil cu combaterea fraudelor de la Bruxelles. În acest context,
„Sunt un magnet pentru criminali”
a declarat acesta, referitor la fondurile pentru reînarmarea Uniunii Europene.
În urma unei atenții sporite acordate finanțării proiectelor de apărare, OLAF are în vizor posibilele nereguli și fraude legate de bugetul comunitar utilizat de statele membre pentru susținerea unei game crescute de inițiative de securitate, mai ales de la escaladarea conflictului ruso-ucrainean în 2022. Printre proiectele vizate se numără o schemă de finanțare de 500 de milioane de euro pentru achiziționarea de muniție, un pachet de 150 de miliarde de euro destinat garantării împrumuturilor pentru apărare acordate de UE, precum și o inițiativă de 1,5 miliarde de euro menită să sprijine industria de apărare.
Într-o declarație recentă, Klement a subliniat importanța protecției intereselor financiare europene, afirmând
„Din moment ce sunt banii cetățenilor europeni și OLAF are sarcina de a proteja interesele financiare, suntem extrem de dedicați și vigilenți”
. Această atenție deosebită se va extinde și asupra viitorului buget al UE, care se ridică la 2.000 de miliarde de euro și se află în prezent în negociere.
În urma evaluării sale, organismul respectiv emite sugestii către statele membre și instituțiile UE în scopul recuperării sumelor de bani asociate activităților frauduloase.
Noi acuzații de corupție și supraevaluare a fondurilor destinate reînarmării Uniunii Europene au fost aduse în atenția noului șef anti-fraudă de la Bruxelles.
„Sunt un magnet pentru criminali”
, a declarat acesta, referitor la fondurile alocate pentru reînarmare. Problemele semnalate includ manipularea licitațiilor publice și prețuri umflate pentru serviciile și materialele achiziționate.
În exercițiul financiar precedent, 597 de milioane de euro au fost recuperați de la statele membre și instituțiile UE, ca rezultat al intervenției OLAF, care a vizat recuperarea sumelor pierdute din cauza actelor de fraudă și a altor nereguli, precum și prevenirea utilizării a 18,1 milioane de euro. Pe parcursul ultimilor zece ani, eforturile de investigație ale OLAF au facilitat recuperarea unei sume totale de 6,8 miliarde de euro, așa cum reiese din raportul organizației.
În cadrul discuțiilor despre posibilele probleme din sectorul apărării, Klement a ales să nu ofere detalii despre situații concrete. Cu toate acestea, el a menționat că printre problemele frecvente se numără
„manipularea licitațiilor publice, prețuri umflate, clientelism și corupție”
. Aceste aspecte au fost subliniate ca fiind parte a unui fenomen mai larg care afectează domeniul.
Aceste situații au mai multe șanse să apară în statele cu mecanisme de supraveghere deficitare, decenii la rând, ele operând în acest mod. Nu este vorba aici despre o evaluare negativă a anumitor țări ori sectoare, ci mai degrabă despre o realitate obiectivă: funcționarea lor se bazează pe asemenea premise.
Potrivit lui Klement, Klement a remarcat că „oportunitatea de a fura bani îi atrage pe cei care vor să fure”, exprimându-și astfel opinia.
„Oportunitatea de a fura bani îi atrage pe cei care vor să fure”
a adăugat el.
Potrivit acestuia, Klement, cetățean ceh și fost procuror-șef adjunct la Parchetul European (EPPO), obiectivul său principal este aprofundarea colaborării dintre OLAF și EPPO, inclusiv prin efectuarea de investigații comune și facilitarea unui schimb eficient de informații.
Dosarul Ungariei
În pofida faptului că OLAF conduce anchete, autoritățile naționale sau EPPO sunt responsabile pentru demararea acțiunilor judiciare pe baza rezultatelor anchetelor sale — o deficiență care a determinat anumite state membre, printre care și Ungaria, să nu trateze corespunzător investigațiile desfășurate de această agenție.
Potrivit datelor oferite de agenție, Ungaria a reușit să recupereze și să returneze o sumă echivalentă cu mai puțin de douăzeci la sută din fondurile identificate de OLAF ca fiind posibil supuse unor practici frauduloase în perioada care se întinde de la 2015 până în 2024.
Decizia luată de Péter Magyar de a conduce Ungaria ar putea iniția o serie de transformări, având în vedere anunțul său privind intenția de a adera la EPPO, după ce a obținut victoria în fața lui Viktor Orbán, premierul care a deținut puterea în țară pentru o perioadă lungă de timp, în urmă cu șapte zile.
Potrivit lui Klement, Ungaria s-a alăturat EPPO într-o mișcare extrem de pozitivă, care va avea cu siguranță un impact favorabil în lupta împotriva fraudelor, inclusiv prin îmbunătățirea schimbului de informații și prin implementarea recomandărilor OLAF.
COMENTARII / 0