Vineri, Alexandru Bălan, care a ocupat funcția de director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, a fost remis autorităților din Moldova pentru ispășirea unei pedepse de 1 an și 6 luni de închisoare. Decizia de extrădare a fost luată de Curtea de Apel București, în ciuda faptului că Bălan este cercetat în România pentru trădare, o acuzație care îi aduce o posibilă condamnare de peste 20 de ani de închisoare.
În urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alexandru Bălan, fostul număr doi al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, a fost pus în libertate sub control judiciar, după ce inițial fusese reținut preventiv în septembrie 2025. Anterior, la finalul lunii februarie, Bălan a fost deferit justiției de către procurorii DIICOT, fiind inculpat pentru presupusa furnizare de informații clasificate unor reprezentanți ai KGB. Prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis o contestație formulată de către Bălan, fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, care fusese arestat preventiv.
În același timp cu procedura judiciară din România, o anchetă similară a avut loc și în Republica Moldova, fiind vizat fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate. 15 aprilie a marcat ziua în care Bălan a primit o sentință de un an și șase luni de detenție, precum și o interdicție de a mai deține funcții publice pentru o perioadă de doi ani și șase luni, după ce a fost considerat responsabil pentru dezvăluirea unor informații clasificate ca secret de stat.
Citește șiFamilia lui Renee Good, americanca ucisă la Minneapolis de poliţia de imigrare, dă în judecată administraţia Trump
Decizia instanței prevede că 15 zile sunt termenul în care sentința poate fi atacată, însă doar prin recurs la Curtea de Apel Centru și numai pe baza erorilor procesuale și a pedepsei stabilite. Hotărârea judecătorească prevede, de asemenea, că această procedură de atacare a sentinței trebuie efectuată prin intermediul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), potrivit informațiilor obținute de HotNews din hotărârea instanței.
„Sentința este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), invocându-se doar erorile procesuale și măsura de pedeapsă stabilită”
În Republica Moldova, demersul de extrădare al lui Alexandru Bălan a fost inițiat de către autoritățile locale, care au dorit ca acesta să-și ispășească pedeapsa în țară, fără să fie nevoie de așteptarea termenului de recurs.
La Curtea de Apel București, procedura camerei preliminare în cazul fostului adjunct al Serviciului de Informații și Securitate SIS este în curs, cu următorul termen stabilit pentru 11 mai. Dosarul este în așteptare pentru continuarea procesului.
În România, Alexandru Bălan este cercetat pentru tentativă de trădare prin transfer de date confidențiale de stat, în mod repetat, și pentru dezvăluirea unui secret care aduce prejudicii securității naționale. Pentru prima acuzație, legea penală română prevede o condamnare de la 10 la 20 de ani de detenție, în timp ce pentru cea de-a doua, pedeapsa poate varia între 7 și 15 ani de închisoare.
Decizia de extrădare a fostului oficial din cadrul Serviciului Secret al Republicii Moldova a fost fundamentată de către magistrații români pe considerente juridice. Motivația din spatele acestei decizii a fost explicată prin prisma faptului că individul în cauză este acuzat de trădare în România, o infracțiune care îi poate aduce o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare.
În urma unei decizii recente, Alexandru Bălan urmează să fie extrădat, după ce Curtea de Apel București a aprobat cererea înaintată de către instanțele din Republica Moldova la trei zile de la emiterea hotărârii inițiale de către Judecătoria Chișinău.
Potrivit deciziei din 18 aprilie a Curții de Apel București, Ministerul Justiției din Republica Moldova a transmis o declarație către autoritățile române, garantând reciprocitatea și egalitatea de tratament în procesul de extrădare a persoanelor. În acest context, autoritățile moldovene au asigurat că vor acorda cea mai largă asistență posibilă** în situații similare, după cum reiese din hotărârea respectivă.
În ciuda faptului că este acuzat în România de comiterea a două dintre cele mai serioase delicte prevăzute de Codul Penal, Curtea a decis să nu suspende procedura de extrădare, spre deosebire de alte situații similare. Decizia a fost luată fără amânare.
Instanța a stabilit că nu este necesară suspendarea procesului de extrădare, potrivit motivării instanței.
„Curtea apreciază că nu se impune amânarea predării”
a fost decizia instanței.
Decizia judecătorului se bazează pe prevederile tratatului de asistență juridică încheiat între România și Republica Moldova, care permite instanțelor să evalueze oportunitatea de a amâna procedura de extrădare. Acest tratat acordă o anumită libertate de apreciere instanțelor în ceea ce privește decizia de extrădare.
În motivarea deciziei sale, Curtea de Apel București a explicat că Bălan Alexandru a fost condamnat anterior de Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) la data de 15.04.2026 pentru infracțiuni care sunt identice cu cele pentru care a fost trimis în judecată în România prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT Structura Centrală.
„Nu se impune amânarea predării sale către autorităţile judiciare din Republica Moldova”
, se arată în decizie, având în vedere stadiul procesual mai avansat al dosarului în Republica Moldova, unde a fost deja pronunțată o hotărâre definitivă de condamnare, posibil atacabilă cu recurs.
Curtea consideră că o amânare a extrădării ar putea duce la un risc sporit ca individul în cauză să evite predarea, având în vedere că libertatea sa de mișcare nu ar fi limitată în vreun fel până la rezolvarea definitivă a cazului respectiv.
Un individ acuzat prezintă potențialul de a fi valorificat și de către alte țări fără să poată fi utilizat în scopul pentru care a fost inițial considerat nu este cazul aici, ci doar se prezintă o situație.
În România, cazul de trădare care îl implică pe fostul număr doi al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova se dezbate într-un cadru restrâns. Potrivit unor surse din cadrul DIICOT, citate de HotNews, Bălan și-a manifestat dorința de a opta pentru procedura simplificată de recunoaștere a vinovăției.
În urma analizei rolurilor pe care le-a îndeplinit, se constată că acest individ a avut contacte și cu alte organisme de informații străine.
O sursă apropiată anchetei a menționat că probabil deține cunoștințe relevante și că, dat fiind că și-a manifestat intenția de a coopera cu autoritățile române, informațiile sale pot fi exploatate în cadrul anchetei.
Nu cred că se pune problema că DIICOT pierde un inculpat important
, a adăugat aceeași sursă, susținând că în astfel de situații este important și pragmatismul.
În România, acuzații grave au fost formulate împotriva sa. Este vorba despre o situație extrem de serioasă. Fostul adjunct al Serviciului Secret din Republica Moldova a fost extrădat, fiind acuzat de trădare, o infracțiune pentru care riscă o pedeapsă de 20 de ani de închisoare.
Alexandru Bălan se confruntă cu acuzații din partea DIICOT, potrivit cărora, în perioada în care a ocupat funcția de șef al Direcției Generale Contraspionaj din cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, și ulterior, ca director adjunct al aceleiași instituții, a avut acces la numeroase informații clasificate legate de Federația Rusă, inclusiv date privind planuri ofensive împotriva serviciilor secrete rusești. După ce a părăsit Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, el a deținut în mod ilegal documente și informații secrete de stat care puteau compromite securitatea națională a României.
În 2024, procurorii din România susțin că acesta a stabilit legături cu patru agenți de informații aparținând KGB din Republica Belarus, cu care s-a văzut de două ori, în mai 2024 și aprilie 2025, în Ungaria,
„în scopul furnizării de informații clasificate, a raportelor informative ce includeau date confidențiale, a oferit pregătire și a efectuat plăți ca remunerare pentru serviciile acordate”
.
În plus, fostul număr doi al Serviciului de Informații și Securitate este împotriva legii pentru că a păstrat documente confidențiale aparținând Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe.
„Aceste documente conțin informații secrete de stat a căror transmitere, divulgare sau deținere neautorizată pun în pericol securitatea națională a României”
potrivit acuzațiilor.
Într-o situație neprevăzută, un individ a fost capturat și se află în prezent în detenție.
În perioada detenției sale în Arestul Central al Poliției Capitalei, Alexandru Bălan a fost surprins în timp ce căuta să obțină ajutorul unor figuri cheie din Republica Moldova pentru a-i sprijini cauza. El a fost interceptat în momentul în care solicita acest sprijin.
În urma investigațiilor, procurorii DIICOT au stabilit că în perioada detenției, Bălan Alexandru a avut conversații telefonice cu membrii familiei sale, care, se presupune, i-au facilitat legături cu diverse persoane aflate, probabil, la curent cu activitățile sale.
„Inculpatul a folosit această metodă de comunicare pentru a nu divulga personalului de la arest identitatea și numerele de telefon pe care le utilizează respectivele persoane”
, se arată în rechizitoriul procurorilor.
În urma investigațiilor DIICOT, s-a descoperit că fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) a avut o conversație în care a cerut ca o persoană să contacteze, folosind un alt dispozitiv, un individ necunoscut și să poziționeze cele două telefoane astfel încât să permită o discuție directă între el și acel bărbat neidentificat. Detalii suplimentare nu au fost oferite.
În urma analizei unui anumit mod de operare, s-a stabilit că Bălan Alexandru a purtat un dialog în limba română, menționând necesitatea ca situația sa să fie adusă în atenția factorilor politici. Acest schimb de informații telefonice sugerează că scopul său era să obțină sprijin de la anumite persoane cu influență în Republica Moldova, fiind amintit Renato Usatîi. O discuție din 10.12.2025 relevă, de asemenea, că interlocutorul său a abordat chestiunea situației lui Bălan Alexandru cu o persoană capabilă să acorde ajutor, după cum arată rechizitoriul DIICOT.
În luna februarie, Alexandru Bălan a fost depistat de către agenții de poliție din cadrul Arestului Central în momentul în care încercase să introducă în mod fraudulos un mesaj scris în limba rusă, disimulat într-o carte, destinate fratelui său, aflat în vizită.
Un mesaj înregistrat în dosarul cauzei penale trimise în judecată relevă faptul că R. Usatîi ar putea fi o soluție la problemele cu care se confruntă, datorită conexiunilor sale în regiune. Mesajul sugerează implicarea unei cunoștințe comune, în scopul stabilirii unei legături. Potrivit mesajului, R. Usatîi are o părere pozitivă despre cel care a transmis mesajul, după cum reiese din conținutul acestuia:
„Prin R. Usatîi există posibilitatea de rezolvare a problemelor mele. El are aici relații reale. Propun să-l implicăm pe cumătrul meu și să-l punem în legătură. Usatîi vorbește favorabil despre mine”
.
În Republica Moldova, figura lui Renato Usatîi este una care stârnește opinii împărțite. După ce a ocupat funcția de primar al municipiului Bălți pentru două mandate consecutive, el a devenit liderul formațiunii politice „Partidul Nostru”, care este cunoscută pentru orientarea sa pro-rusă. În anul 2020, Renato Usatîi a participat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, unde a obținut locul al treilea.
COMENTARII / 0