Fost secretar general: Oana Gheorghiu a folosit o procedură opacă la listare

Ștefan Radu Oprea, care anterior a ocupat poziția de secretar general al Guvernului, exprimă critici ferme la adresa sugestiei vicepremierului Oana Gheorghiu de a lista...

Ștefan Radu Oprea, care anterior a ocupat poziția de secretar general al Guvernului, exprimă critici ferme la adresa sugestiei vicepremierului Oana Gheorghiu de a lista anumite întreprinderi de stat la bursă, argumentând că respectiva propunere se întemeiază pe „patru probleme separate” și o serie de „supoziții” care nu corespund realității economice actuale.

Guvernanța și listarea înseamnă transparență, dar Oana Gheorghiu a folosit o procedură opacă

Într-o postare pe platforma de socializare Facebook, Oprea a semnalat modul nelămurit în care documentul a fost prezentat în cadrul ședinței de Guvern și a accentuat repercusiunile efective ale unei posibile listări asupra deficitului bugetar și administrării corporative.

Citește șiMinisterul Energiei: sprijin pentru familiile vulnerabile facturi 2027

CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română sunt printre companiile a căror listă nu a fost supusă discuției în cadrul ședinței Comitetului Interministerial responsabil cu punerea în aplicare a reformelor prevăzute în PNRR.
Documentul a fost adăugat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern abia dimineața, lăsând insuficient timp pentru o analiză adecvată.

Fostul secretar general al Guvernului susține că un document cu implicații semnificative pentru activele strategice ale statului a fost procesat fără să treacă prin organismul tehnic special înființat pentru evaluarea sa.
Acesta consideră că procesul decizional a fost lipsit de claritate.

„Un document cu implicații majore pentru active strategice ale statului a ocolit organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza”

,
a declarat fostul secretar general al Guvernului, care acuză o lipsă de transparență în procesul decizional.

Afirmația referitoare la jalonul 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost greșit invocată, după cum se menționează într-un mesaj publicat pe profilul său de Facebook.

În ciuda faptului că obiectivul prevede înscrierea în listă sau reorganizarea a cel puțin trei entități economice din sectoarele energetic și de transport până în luna august a anului 2026, România are planuri de restructurare a unor societăți precum Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN, care nu au o conexiune directă cu această cerință.
Companiile incluse în propunere par să nu fie legate în mod direct de această obligație, potrivit spuselor acestuia.

Controversa financiară se învârte în jurul chestiunilor legate de deficit, guvernanță și impactul listării.

Se consideră că listarea companiilor de stat ar putea juca un rol în diminuarea deficitului bugetar, însă această idee a fost supusă unor critici.

Metodologia europeană ESA 2010, adoptată de Eurostat, prevede că veniturile rezultate din privatizare nu sunt asimilate veniturilor bugetare ordinare. În consecință, potrivit sursei citate, statul ar fi privat de dividendele anuale produse de aceste întreprinderi.

În același timp, Oprea respinge ipoteza că procesul de listare ar duce la eliminarea automată a sinecurilor sau la îmbunătățirea managementului, argumentând că există deja societăți de stat listate, cum ar fi Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz, care aplică reguli stricte de transparență, fără ca acest lucru să rezolve toate problemele.

Fostul secretar general al Guvernului, Oprea, consideră că „o cesiune suplimentară a unei participații minoritare de către stat nu conduce la progrese în materie de guvernanță”. El avertizează că, pe termen lung, statul ar înregistra pierderi financiare fără să obțină avantaje concrete.

Instrumentul listării poate fi util în anumite situații, însă Hidroelectrica reprezintă un exemplu de companie deja listată și care înregistrează profituri.
În opinia sa, listarea nu este indicată pentru companiile care sunt deja profitabile și au trecut printr-un proces de listare, spre deosebire de cele care sunt ineficiente.

Oprea a declarat că instrumentul nu ar trebui să fie considerat o soluție fiscală de urgență, deoarece nu are legătură directă cu un anumit obiectiv al PNRR.

„Confundarea acestui instrument cu o soluție fiscală urgentă, justificată printr-un jalon PNRR cu care nu are legătură directă, nu este reformă. Este comunicare politică prezentată ca urgență tehnică”

, a afirmat el.

Într-o declarație recentă, fostul secretar general al Guvernului a afirmat că scopul real este protejarea companiilor naționale, nicidecum vânzarea lor.

„Nu ne vindem țara, ne protejăm companiile”

a declarat acesta, criticând astfel procesul de guvernanță și listare condus de Oana Gheorghiu, pe care a calificat-o ca fiind opacă și lipsită de transparență.

Oana Gheorghiu, în prezent vicepremier, a declarat recent, într-un interviu acordat Digi24.ro, că acuzațiile formulate împotriva ei în ultima perioadă sunt nejustificate.
Lista respectivă reprezintă, potrivit spuselor sale, doar o propunere care se află actualmente într-o etapă de evaluare detaliată.

Lista companiilor este doar o propunere aflată în fază de analiză

Chestiunea ridicată de reprezentanții PSD se referă la o listă despre care am menționat în repetate rânduri că reprezintă o sugestie de a examina oportunitatea de a face publică anumite companii.
După ce am purtat discuții detaliate cu analiști și stakeholder din sector, împreună cu experți în domeniul pieței de capital și cu reprezentanți ai bursei de valori, am stabilit o listă potențială de subiecte de discuție.

Deci e la nivel strict exploratoriu.

Se afirmă că lista societăților a fost înaintată tuturor vicepremierilor pentru a fi analizată și că aceasta a fost dezbătută în prealabil, fără să fi fost formulate obiecții oficiale, înainte de a fi supusă atenției Guvernului.
Guvernul a avut astfel oportunitatea de a examina lista în detaliu.
Toți vicepremierii au avut ocazia să se implice în procesul de consultare.

Nu au existat obiecții formale

la prezentarea listei.

a fost eliminat și rescris pentru a respecta cerințele:

Vicepremierul afirmă că respectiva listă a companiilor a fost înaintată tuturor vicepremierilor pentru consultare și a fost discutată în prealabil fără obiecții formale, înainte de prezentarea ei în Guvern.

Procesul de elaborare a listei a fost inițiat prin transmiterea sa în consultare tuturor vicepremierilor, reprezentanți ai celor patru partide, cărora li s-a cerut în mod expres să ofere feedback, în cazul în care consideră că anumite companii ar trebui incluse sau excluse de pe listă. Această acțiune a avut loc în jurul mijlocului lunii martie. Ulterior, nu a fost primit niciun răspuns scris din partea acestora. În ziua precedentă prezentării listei în guvern, a avut loc o nouă reuniune a comitetului, la care au participat și reprezentanți ai PSD, prilej cu care lista a fost discutată încă o dată sub forma unei propuneri.

Contrar așteptărilor, discuția a fost politizată și Oana Gheorghiu respinge acuzația că această listare ar conduce la pierderea controlului statului asupra companiilor de stat.

Devalorizarea nu este generată de lista în sine, ci de modul în care a fost instrumentalizată politic, ceea ce este extrem de regretabil.

„Este foarte trist că politicienii anului 2026 încă mai folosesc astfel de instrumente pentru a câștiga bătălii politice, pentru că listarea companiilor de stat nu este un lucru cu care să ne jucăm.”

În fapt, scopul listării companiilor de stat este acela de a le proteja de devalizare, nicidecum de a le vinde.
Acest proces nu trebuie să fie folosit ca o armă politică pentru a obține avantaje în arena politică.

Statul român ar continua să exercite controlul, iar prin listarea companiei s-ar obține o creștere a transparenței și o diminuare a impactului politic.

„Vorbim despre pachete minoritare, astfel încât statul român să dețină controlul, să dețină peste 51%.”

O companie care devine listată este considerabil mai puțin expusă la abuzuri, nu spunem că devine complet imună, însă o companie listată este una stabilă, care generează venituri pentru fiecare cetățean român.
În schimb, o companie care rămâne în întregime în proprietatea statului și care este gestionată politic, așa cum se știe, duce la deficite financiare.

În același timp, listarea este considerată de ea o abordare strategică pentru a impulsiona investițiile în cadrul companiilor de stat.
Companiile de stat se confruntă cu necesitatea de a-și extinde capacitățile de producție și stocare, în special în sectorul energetic.
Atragerea fondurilor necesare poate fi realizată prin intermediul pieței financiare.

Este cea mai bună modalitate și cea mai sănătoasă modalitate.

COMENTARII / 0