Fostul consilier al Alinei Bica, Ionuț Florentin Mihăilescu, vrea de la statul român despăgubiri de peste 2,3 milioane de lei (aproximativ 437.000 euro) după ce a fost achitat în 2019 și 2022, alături de fosta șefă a DIICOT, în Dosarul ANRP 1, urmare a dezincriminării abuzului în serviciu.
Ionuț Mihăilescu se plânge că a fost obligat să consume în arest „mâncare proastă”, să bea „apă aparent potabilă” și să meargă la toaletă sau să facă duș în văzul tuturor.
Alina Bica a inițiat o acțiune analogă în urma plății efectuate în același dosar, pe care a pierdut-o la 5 februarie 2025, în care solicitase compensații de peste 1 milion de euro. Tribunalul din București a respins cererea, iar ex‑șefa DIICOT nu a depus apel.
Citește șiOperațiunea „Jupiter 6” ajunge în a șaptea zi. 55 de percheziții în dosare de spălare de bani, cămătărie și arme deținute ilegal
În schimb, Ionuț Mihăilescu se judecă cu statul român de peste trei ani, a obținut pe fond daune într-un cuantum de 30 de ori mai puțin la Tribunalul București (30 aprilie 2024) și la Curtea de Apel București (2 iulie 2025), însă Înalta Curte a trimis dosarul spre rejudecare.
În acest moment, cazul Ionuț Mihăilescu este din nou situat la Curtea de Apel din București, cu termen stabilit pentru 11 ianuarie 2027.
La 12 octombrie 2026, instanța a trimis o solicitare Poliției Capitalei pentru a primi date referitoare la condițiile de detenție ale lui Mihăilescu în intervalul 29 ianuarie – 21 aprilie 2015.
Datele cuprind detalii despre camerele ocupate, dimensiunea lor, numărul de persoane care au locuit acolo, facilitățile sanitare, disponibilitatea apei calde, sistemul de încălzire, expunerea la lumină naturală, separarea spațiilor pentru fumători, măsurile de dezinsecție și deratizare, rutina zilnică de plimbare, activitățile desfășurate și alimentația pe care Ionuț Mihăilescu a primit-o, precum și frecvența vizitelor la psiholog.
În același timp, DNA trebuie să transmită judecătorului civil informațiile referitoare la ridicarea sechestrelor, iar Avocatul Poporului trebuie să trimite rapoartele de vizitare realizate în 2015 la Centrele de Arestare Preventivă nr. 1 și nr. 2 din București.
Conform Hotărârea nr. 528/2024 emisă de Tribunalul București, se constată că fostul consilier al Alinei Bica a cerut următoarele compensații:
Fostul consilier al Alinei Bica a adunat pe hârtie valoarea pachetelor pe care le-a primit în perioada în care a fost arestat preventiv, câți bani a cheltuit cu avocații, câte salarii i s-ar fi cuvenit dacă nu-l „umflau” procurorii și apoi a „rotunjit” rezultatul cu suma la care se consideră a fi îndreptățit să o primească ca „preț” al suferinței.
Aici se prezintă argumentele lui Ionuț Mihăilescu privind despăgubirile solicitate în fața instanței:
Ionuț Mihăilescu a exprimat nemulțumiri privind condițiile din închisoare, demonstrând că a fost nevoit – printre alte solicitări – să facă duș alături de alți bărbați și să suporte prezența colegilor care fumau în celulă:
Chiar dacă suma cerută de Mihăilescu pentru despăgubiri ajunge la 2.334.725 lei plus dobânzi (peste 437.214 euro – n.r.), instanța din București a dispus numai 15.000 de euro în daune morale, 27.665 lei în daune materiale și 2.000 lei pentru cheltuieli de judecată:
În anul 2023, aceeași instanță a respins cererea Alinei Bica pentru acordarea unor despăgubiri ce depășeau 1 milion de euro, din motive similare.
Alina Bica a fost condamnată la patru ani de închisoare de către Înalta Curte
Conform DNA, subvenția acordată de Ovidiu Tender Aliniei Bica s-ar fi materializat prin transferul unor drepturi asupra unui teren, iar legătura dintre cei doi inculpați, Bica și Mihăilescu, a fost folosită pentru a ascunde traseul real al acestor bunuri imobile.
Alina Bica a fost de asemenea acuzată că ar fi acceptat mită, prin intermediul fostului director al ANAF, Șerban Pop, în sumă de la businessmanul Horia Simu, pentru a rezolva în favoarea lui un dosar la DIICOT. În 2017, Alina Bica a fost condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare, însă anul următor a obținut achitarea. În cadrul acelui dosar, Mihăilescu a acționat ca denunțător. Ulterior, el a fost pedepșit cu 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, după ce a încetat să susțină denunțul.
În dosarul ANRP 1, Bica și Mihăilescu au fost aduși în instanță pentru abuz în serviciu și complicitate la acea infracțiune, în contextul supraevaluării unui teren. Totuși, ambii au obținut achitare de la Înalta Curte, datorită aplicării deciziilor CCR care dezincriminează abuzul în serviciu.
COMENTARII / 0