În cadrul unei prezentări a rezultatelor activității sale, fostul ministru al Transporturilor și Infrastructurii a oferit clarificări cu privire la situația tronsoanelor care au ridicat anumite semne de întrebare.
Acestea nu sunt finanțate prin granturi, ci mai degrabă prin credite, ceea ce înseamnă că eventuale întârzieri nu ar conduce în mod automat la pierderea fondurilor europene.
Nu se pierd bani din PNRR
, însă lucrările ar putea suferi întârzieri.
Citește șiLider PNL: Bolojan la DNA Iași nu acceptă presiune pentru guvern
Fostul ministru a declarat că nu există riscul de a pierde fonduri din cauza unor potențiale probleme, deoarece acestea sunt legate de împrumuturi și nu de granturi.
„Deci ar trebui să nu pierdem niciun ban”
, a adăugat el, sugerând că anumite aspecte ridică semne de întrebare în ceea ce privește împrumutul.
Dependența față de finanțare este critică în ceea ce privește viteza de execuție a proiectelor, după cum a remarcat fostul ministru.
Ritmul în care se desfășoară lucrările este direct proporțional cu fluxul de plăți către firmele care le execută.
Constructorilor care lucrează la proiectele de infrastructură nu li se pot efectua plăți la timp, ceea ce are drept consecință blocarea activității a aproximativ 4.200 de firme care sunt implicate în lanțul de lucrări.
Evident că, dacă sunt întârzieri la plată, vor fi întârzieri și în execuție
, a explicat fostul ministru, subliniind astfel impactul negativ al întârzierilor la plată asupra ritmului de lucru.
Aceste declarații au fost făcute în contextul în care plățile c către constructori sunt esențiale pentru continuitatea proiectelor.
Unele tronsoane pot înregistra întârzieri. Aceste posibile decalaje nu vor afecta însă fondurile alocate prin PNRR, conform declarațiilor fostului ministru al transporturilor.
Nu se pierd bani din PNRR
, însă lucrările ar putea suferi întârzieri.
Lucrările la autostrăzi sunt expuse riscului de a suferi întârzieri pe anumite tronsoane, a recunoscut fostul ministru, inclusiv în cazul tunelurilor de pe Autostrada „Urșilor”, unde 31 august ar putea deveni un termen limită depăşit.
Potrivit declarațiilor sale, anumite segmente de autostradă înregistrează progrese în conformitate cu planificarea inițială, în special segmentul destinat zonei Neamț.
În ceea ce privește tronsonul Neamț–Pașcani, care beneficiază de finanțare prin împrumuturi, posibilele întârzieri nu ar trebui să aibă un impact asupra capacității de a accesa fondurile europene.
Nu se pierd bani din PNRR
, însă anumite lucrări ar putea suferi întârzieri.
În ceea ce privește Autostrada A7, cunoscută și sub numele de Autostrada Moldovei, declarația fostului ministru a clarificat că finalizarea lucrărilor în zona Bacăului este preconizată pentru sfârșitul lunii mai.
Proiectele sunt puternic influențate de abordarea pe care actuala conducere a Ministerului Transporturilor o va adopta în gestionarea raporturilor cu constructorii și în asigurarea plății la timp, a accentuat reprezentantul PSD.
Durata de zece luni a perioadei de mandat a fost menționată.
23 iunie 2025 a marcat începutul mandatului lui Ciprian Șerban ca ministru al Transporturilor, funcție pe care a preluat-o de la Sorin Grindeanu și a deținut-o până la 23 aprilie 2026.
COMENTARII / 0