În data de 21 septembrie 2026, la Timișoara, Grațiela Milu, judecătoarea CSM, împreună cu procurorul Claudiu Sandu, fostul judecător Andreea Chiș și ex-cheful DNA Crin Bologa, au participat la o conferință dedicată problemelor din justiție, organizată de Inițiativa Timișoara.
În dezbaterea „Dincolo de robă: unde începe și unde se termină responsabilitatea magistratului”, moderată de profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, fostul șef al DNA Crin Bologa a spus că România a ajuns „o democrație cu epoleți”.
În cadrul declarațiilor sale referitoare la deficiențele din sistemul judiciar, judecătoarea CSM Ramona Grațiela Milu a susținut că sistemul de justiție a ajuns într-o etapă în care reformele interne nu mai sunt posibile și este necesar sprijinul comunității civile, precum și al unor observatori internaționali independenți.
Citește șiMaricarmen, 87, a murit în spital după evacuarea care a zguduit Spania
În cadrul evenimentului „Dincolo de robă”, care a fost organizat atât în Cluj-Napoca, cât și în Chișinău, s-a adunat în Timișoara profesorul Corneliu Bjola, judecătoarea CSM Ramona Grațiela Milu, procurorul CSM Claudiu Sandu, fostul judecător CSM Andreea Chiș și fostul procuror-șef al DNA Crin Bologa, dedicat justiției.
La începutul conferinței, în cadrul căreia s-au adunat mai multe zeci de timișoreni cu interes pentru justiție, Corneliu Bjola a ridicat în atenție un sondaj ce arată că doar 25% dintre români au încredere în justiție, în timp ce 92% consideră esențială o justiție independentă.
Profesorul Bjola a declarat:
„Deci asta e dincolo de cota de avarie”
și, conform lui,
„românii nu sunt împotriva unei justiții independente, dar nu recunosc această
Profesorul din cadrul Universității Oxford a subliniat că deteriorarea sistemului judiciar nu este doar o chestiune locală, ci afectează capacitatea națiunii de a se prezenta cu credibilitate pe scena internațională.
„Cum se construiește credibilitatea unui stat? E foarte important să ai oameni pricepuți să te reprezinte la masă, acolo unde sunt întâlniri în care se iau decizii internaționale. E foarte important. Dar toate aceste discursuri diplomatice, angajamentele pe care ți le asumi capătă greutate numai când partenerii sunt convinși că acel stat, acel partener își respectă propriile reguli. Când această încredere dispare, tu poți să vii la masă cu cel mai bun diplomat din lume, dar nu vei fi luat în serios. Ți se va spune: «Am luat notă de poziția dumneavoastră. Ne vedem peste 2-3 ani, când vă faceți ordine în casă». Nu ești credibil
Nu ești credibil, a subliniat Corneliu Bjola.
În cadrul unei discuții la UVT, procurorul Claudiu Sandu, membru ales al CSM, a povestit un incident care, potrivit său, s-a întâmplat cu aproximativ o lună în urmă, când Secția pentru procurori a încercat să mută în CSM un procuror provenit din Parchetul General.
„După câteva tergiversări săptămânale, la o întâlnire cu ceilalți membri judecători, am ridicat problema dacă mai așteptăm mult. Și președintele Consiliului, într-un fel vexat de faptul că noi insistam, a spus că acea persoană nu va fi niciodată detașată în CSM pentru că a semnat lista celor 800 de semnături care susțineau documentarul Recorder”, a spus Claudiu Sandu.
„Deși am auzit multe la viața mea de când sunt în Consiliu, asta a fost una nouă și am fost șocat”, a continuat procurorul, potrivit căruia „cele 800 de semnături sunt folosite împotriva semnatarilor, cărora le este blocată orice posibilitate de evoluție în carieră, pentru că au avut curajul de a semna”.
Procurorul a susținut că schimbările legislative din domeniul justiției, inițiate în 2018, au dus la
„eliminarea procurorilor din orice centru de decizie”
. Claudiu Sandu a adăugat că
„Secția de procurori nu deține nici măcar un sfert din atribuțiile pe care le posedă secția de judecători”
, subliniind că
„justiția a rămas cu cățelușii, iar pentru dulăii mari nu se mai aplică aceleași principii și aceleași legi”
.
Andreea Chiș, fostă membră a CSM, care a participat și la investigația Recorder „Justiție capturată”, a precizat în Timișoara că există un mecanism al „piramidei puterii”, stabilit prin legile justiției din 2018 și 2022: CSM ocupă poziția de vârf, urmată de președintele Înaltei Curți, de președinții curților de apel și de colegiile de conducere numite, nu aleși.
„Recorder n-a spus ceva ce noi nu știam deja. Ce a făcut Recorder a fost că a explicat mecanismul din spate”, a spus Chiș, potrivit căreia „puterea nu e de dragul puterii”. „Puterea ajunge inclusiv până la dosare. Președintele (n.r. instanței) este cel care decide, prin colegiu, să mute un judecător dintr-o secție în alta sau de pe un dosar pe alt dosar”, a mai afirmat fosta judecătoare.
Chiș a menționat, în cadrul discursului său, și un „cal troian” din justiție.
„Politicienii n-ar fi fost capabili să scrie niște legi care să subordoneze din interior sistemul judiciar, dacă n-ar fi avut chiar din interiorul sistemului niște oameni care să îi învețe. Numai omul din interior cunoaște butoanele pe care poți apăsa”
și a subliniat că această perspectivă provine de la ex-membru al CSM.
Andreea Chiș a descris starea din justiție ca fiind asemănătoare unei relații familiale violente.
„Imaginați-vă o familie, o relație abuzivă, în care soțul își bate soția și nu ai unde să te duci decât acasă. Așa suntem în acest moment, într-un sistem abuziv, din care este foarte greu să ieșim”
Așa a subliniat judecătoarea pensionată.
Conform Andreea Chiș, există o deficiență evidentă în sistem: în cadrul interviurilor de promovare la Înalta Curte, candidații sunt supuși întrebărilor despre deciziile pe care le-ar lua în cazul în care hotărârile CSM sunt contestate.
„Cât de liber este un judecător, în fața unui astfel de interviu, să spună: o să dau hotărârile dictate de conștiința mea?”
s-a întrebat fosta judecătoare.
La rândul său, fostul șef al DNA Crin Bologa s-a declarat optimist că „lucrurile vor avea o evoluție ciclică și vom ajunge la o justiție independentă, eficientă, care va recâștiga încrederea cetățenilor”. „S-a rupt contractul dintre societate și sistemul judiciar, care, prin existența lui, și-a asumat să facă dreptate. Acest sentiment de dreptate a dispărut. (…) Din punctul de vedere al sistemului judiciar, suntem mai rău ca niciodată, dar, din moment ce suntem aici, avem speranță”, a afirmat Bologa.
Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA, a menționat că, fără mecanisme formale de echilibru între puteri, se manifestă echilibre inform
Crin Bologa a declarat că, în 28 de ani de activitate în magistratură, a observat transformările societății și ale sistemului judiciar din România. Concluzia sa este că,
„așa cum zicea un președinte de atunci, am pornit de la un capitalism de cumetrie și am ajuns la o democrație cu epoleți, cum zic unii analiști”
În cadrul unei conferințe similare desfășurată în Cluj, Crin Bologa, fostul director al DNA, a adus la lumină un incident în care, în contextul revizuirilor legilor de justiție din 2022, președintele de atunci, Klaus Iohannis, i-ar fi spus că
„oamenii politici au nevoie de liniște”
. La finalul dezbaterilor din T
„Eu, în timpul exercitării funcției, nu am ținut cont de nicio presiune. Aveam colegi foarte curajoși și nu avea nicio importanță la momentul acela. Ceea ce am spus a fost pentru a arăta contextul și evoluția luptei anticorupție din România. Nu a avut absolut nicio influență asupra activității DNA. Dacă vă uitați pe bilanțul activității DNA, o să vedeți că 2022 a fost anul cu cel mai mare număr de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției din istoria DNA. Voiam să îi și protejez pe colegi. Gândiți-vă, dacă se afirma public o presiune sau alta, ce se întâmpla cu procurorii din DNA. Ei trebuiau să fie curajoși”, a declarat Crin Bologa pentru Libertatea.
În cadrul dezbaterii de la Timișoara, Grațiela Milu, membru ales al CSM din partea curților de apel, a precizat la începutul discursului său că vorbește „în calitate de judecător, în exercitarea responsabilității explicative individuale”, nu în numele CSM. Milu a spus că, în momentul de față, „pe hârtie, pe lege, avem printre cele mai minunate garanții ca lucrurile să funcționeze și, cu toate astea, nu funcționează”.
Judecătoarea Ramona Grațiela Milu a declarat că secțiile speciale de investigare a magistraturii, care au funcționat sub diferite denumiri, au dovedit în perioada de șapte ani de existență că sistemul era complet nefuncțional. Nu produce nimic. Dacă ne uităm la rezultate, avem zero corupție în magistratură, prin urmare suntem cel mai sigur stat din lume, o magistratură incoruptibilă, ceea ce, desigur, nu poate să fie adevărat.
Judecătoarea a mai spus că aceia care cer reforma sunt „puși pe silențios”, pentru că „se consideră că, dacă se exprimă critic, în mod cert există o afiliere politică și fraternizează cu politicul și fac politică”. „Corupția ucide, realmente. Oamenii mor în incendii, mor în spitale, se prăbușesc poduri. Nu e vorba de un interes al unui grup profesional. Este vorba de viața noastră, a tuturor”, a mai spus judecătoarea Milu, la Timișoara.
Membra CSM a lansat un apel către societatea civilă să ajute magistrații să facă față presiunilor din interiorul sistemului de justiție. „Aceste presiuni venite din interior nu sunt lucruri noi. Acum noi le spunem pe nume. Până acum le simțeam, cumva le pipăiam, dar nu le spusesem pe nume. Acum este explicit acest lucru și nu se întâmplă doar în România, se întâmplă în multe alte state europene și dincolo de ocean. Acest tip de presiune, din punctul meu de vedere, necesită sprijinul societății. Dacă până acum aveam judecători care se sprijineau între ei, judecători pentru judecători, de data asta cred că avem nevoie de oameni pentru justiție, avem nevoie de sprijinul societății civile”, a afirmat Grațiela Milu.
Judecătoarea a adăugat că susținerea cetățenilor
„se reflectă în lege, în alegerile libere, în înțelegerea responsabilității votului, în acordarea încrederii acelor oameni care să-i reprezinte cu adevărat în Parlament, astfel încât să facem niște legi care să ne fie utile în societate”
.
Ramona Grațiela Milu susține că soluționarea problemelor din justiție necesită cu adevărat sprijin internațional.
„Cred că este important și un sprijin internațional, în sensul acesta de observator obiectiv, care este la adăpost de orice bănuială că are interese partizane sau de altă natură la nivel național. Cred că este foarte importantă sensibilizarea acestei zone internaționale, instituționale, de organizații sau de alte state, prin mijloacele soft, diplomatice”, a mai afirmat judecătoarea Milu.
Rezultatul discuției privind justiția din Timișoara a indicat că remedierea problemelor sistemice presupune o modificare legislativă masivă.
Trebuie destructurată piramida puterii, iar puterea trebuie redistribuită și dată înapoi judecătorilor
Grațiela Milu a menționat că, în cadrul Zilei Justiției, a lansat 10 propuneri de reformă, care includ responsabilitatea penală a judecătorilor, promovarea meritului prin concursuri naționale și transparența în formarea completurilor, și a subliniat că
„oricine poate prelua materialul și îl poate utiliza”
.
COMENTARII / 0