Nicolae Lucian Duță, fostul director al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, se confruntă în instanță pentru a păstra peste jumătate din suma de 6,3 milioane de euro obținută prin mită. În 2022 a fost condamnat la șase ani de închisoare, iar în 2025 a fost eliberat în urma constatării prescripției.
În intervalul 2010‑2012, în timp ce ocupa funcția de director al CNAS, Lucian Duță a primit 5.500.000 euro prin transfer bancar și 800.000 euro în numerar de la reprezentanții companiilor HP România și Siveco, în schimbul acordării unor contracte referitoare la cardul național de sănătate.
„Anatomia” șpăgii lui Lucian Duță indică faptul că medicul a transferat o sumă de 2,18 milioane euro într-un cont elvețian al companiei Eurotrust Invest Inc., o firmă offshore înregistrată în Antilele Olandeze.
Citește șiMEDIAFAX 35. 2016 – Alegerile locale și parlamentare redesenează harta politică. PSD câștigă ambele scrutine, iar presa preia rezultatele Mediafax
Doctorul a canalizat restul fondurilor în achiziția unei vile opulente situate în cartierul Primăverii din Capitală, a trei apartamente din Sectorul 3 și a un automobil de lux, toate înregistrate pe numele iubitei sale și al membrilor familiei acesteia.
În hotărârea de condamnare pe fond, Tribunalul București a pus sub sechestru „sumele de bani investite” de Lucian Duță în imobile și în mașină, nu asupra bunurilor în sine, așa cum figurau în ordonanța procurorilor DNA.
În hotărârea definitivă de condamnare, Curtea de Apel București a observat că prima instanță a procedat greșit atunci când a „mutat” sechestrul pe bani, în loc să îl mențină pe bunuri.
DNA nu a depus apel, iar doar Lucian Duță și terții în numele cărora se afl
În dispozitivul deciziei de condamnare, Curtea de Apel București a notat că „menține celelalte dispoziții ale sentinței penale” (unde Tribunalul făcea referire la sume de bani), deși în expozitiv scrisese că executarea trebuie să vizeze bunurile fizice.
Când ANAF a trecut la executarea silită, executorii fiscali au cerut clarificări, nefiind siguri dacă pot valorifica imobilele terților sau dacă e vorba de un sechestru doar pe niște „sume de bani investite”.
În scopul de a elibera fondurile, Biroul Executări Penale al Tribunalului București a inițiat în 2023 o acțiune juridică cu obiectivul „contestație la executare”, având ca scop clarificarea detaliilor din hotărârea definitivă de condamnare.
La 11 martie 2026, Tribunalul București a acceptat contestația de executare trimisă de Biroul Executări Penale și a stabilit următoarele:
În declarațiile lor, Lucian Duță și terții, ale căror nume apar în documentele de proprietate, susțin că orice modificare a conținutului dispozitivului constituie o alterare ilegală a unei hotărâri definitive.
În primăvara acestui an, subiecții au refuzat hotărârea instanței de fond în cazul Curții de Apel București, motivându‑se după ce urmează să fie prezentate argumentele:
Curtea de Apel București va emite o hotărâre finală privind contestația la executare, programată pentru 14 octombrie 2026.
COMENTARII / 0