Parisul susține că fondurile europene trebuie destinate construcției unei industrii de apărare complet europene, în timp ce Berlinul dorește să păstreze posibilitatea de a achiziționa și fabrica armament alături de partenerii NATO, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Norvegia, potrivit Euronews.
Europa se confruntă cu necesitatea de a achiziționa arme, însă nu știe de unde să le procure.
Presiunile exercitate asupra Europei pentru majorarea bugetelor de apărare ating niveluri mai mari ca niciodată. Retragerea graduală a forțelor americane din continent, conflictul Rusiei cu Ucraina și intensificarea obiectivelor geopolitice ale Chinei au impulsionat statele din UE să intensifice fondurile destinate securității.
Citește șiKim Jong Un a vizitat şantierul unei noi baze navale din Coreea de Nord. O „întreprindere centrală crucială"
Problema constă în lipsa unei strategii comune între statele membre. Cea mai semnificativă dispută se desfășoară între Paris și Berlin, privind dacă Europa ar trebui să dezvolte o industrie de apărare autonomă sau să aplice rapid tehnologiile partenerilor din NATO.
În data de 4 decembrie 2024, în Saxonia Inferioară, Bergen, un soldat își poziționează armamentul lângă un vehicul militar în cadrul exercițiului MILEX24. Fotografie: Philipp Schulze/dpa
Franța aspiră la
„preferință europeană”
Franța promovează de mult timp conceptul de autonomie strategică europeană. Capitalul francez susține că Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să intervină fără dependență de marile puteri și să-și consolideze propria bază industrială și militară. Această poziție franceză este, de asemenea, susținută în discuțiile privind viitorul bugetului european.
Într-o inițiativă recentă, Comisia Europeană a propus alocarea a 131 de miliarde de euro pentru domeniile apărare, securitate și spațiu, prin noul Fond pentru Competitivitate Europeană, o sumă care ar fi aproximativ cinci ori mai mare decât cea din perioada bugetară precedentă. Franța își dorește ca acești bani să se direcționeze în primul rând spre dezvoltarea industriei europene de apărare.
Regulile actuale obligă ca cel puțin 65% din articolele de apărare achiziționate prin anumite inițiative europene să provină din teritoriul continental. Totuși, există excepții când furnizorii europeni nu pot oferi în timp suficient cantitatea, prețul sau tehnologia necesară. Parisul dorește să limiteze aceste excepții, chiar și pentru echipamente precum interceptoarele balistice și componentele de drone.
Germania dorește să achiziționeze din orice sursă disponibilă.
Berlinul adoptă o strategie distinctă. Germania susține că Uniunea Europeană trebuie să dobândească rapid forțe militare, iar anumite echipamente esențiale nu se găsesc în cantități suficiente în industria europeană actuală. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că țara sa colaborează îndeaproape cu sectorul american de apărare și dorește să prelungească această colaborare.
Germania își dorește, în plus, să fabrice pe teritoriul său, sub licență, echipamente americane de ultimă generație, printre care interceptoare Patriot și rachete de croazieră Tomahawk. Berlinul afirmă că o astfel de cooperare cu partenerii NATO nu trebuie să fie împiedicată de norme europene excesiv de riguroase.
Conflictul a început să influențeze inițiativele comune.
Diferențele dintre Franța și Germania nu se reduc acum la o dispută de principii. În primele luni ale anului, Germania a prezentat un sistem de comunicații militare prin satelit, estimat la 10 miliarde de euro, care concură cu rețeaua europeană securizată IRIS².
În luna iunie, Franța și Germania au decis să renunțe oficial la proiectul de creare a unui avion de luptă de nouă generație, inclus în programul Future Combat Air System (FCAS), estimat la aproximativ 100 de miliarde de euro.
Problemele din sectorul industrial au împiedicat continuarea proiectului în configurația inițială stabilită. Defecțiunea FCAS ridică, de asemenea, îndoieli privind un alt proiect militar de amploare franco-german, Main Ground Combat System, care vizează crearea unei noi generații de tancuri.
Proiectul FCAS – Franța și Germania au abandonat conceptul de avion de luptă european comun. Sursa foto: X
„Franța și Germania vin din colțuri foarte diferite”
Pentru Paris, direcția adoptată de Berlin riscă să transforme politica europeană de apărare într-o strategie „Germania pe primul loc”, bazată pe investiții naționale și acorduri cu producătorii americani.
Berlin îl vede pe Franța ca excepția în cadrul UE, din cauza insistentei sale pentru reguli extrem de stricte privind preferința producției europene. În acest cadru, două obiective se intersectează și intră în conflict: Europa trebuie să se rearmeze rapid pentru a răspunde amenințărilor actuale, dar în același timp trebuie să-și reducă dependențele strategice pe termen lung.
COMENTARII / 0