Frigul poate avea un efect neașteptat asupra longevități. Cum poate fi „păcălită” îmbătrânirea

Echipa de cercetare din Universitatea din Köln a identificat modul în care temperaturile scăzute prelungesc durata de viață a animalelor. Mușchiul generează metabolitul dihidrobiopterină (BH2),...

Echipa de cercetare din Universitatea din Köln a identificat modul în care temperaturile scăzute prelungesc durata de viață a animalelor. Mușchiul generează metabolitul dihidrobiopterină (BH2), care se distribuie în alte țesuturi și protejează proteinele celulare. Experimentul a implicat viermi microscopici (C. elegans) și a fost publicat în jurnalul Nature.

Cercetătorii științifici au constatat de mult timp că contactul cu temperaturi ușor reduse poate extinde viața și poate întârzie deteriorarea legată de îmbătrânire în mai multe specii de animale.

În ciuda acestui fapt, detaliile moleculare ale reacției de protecție rămân încă neclare. O grupă de cercetători din Germania a reușit să dezvăluie întregul mecanism de semnalizare chimică activat de temperaturile scăzute, deschizând astfel posibilitatea unor terapii care să reproducă avantajele frigului fără a reduce temperaturii corpului.

Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112

Cercetătorii au identificat ce se produce la nivel molecular când organismul este supus temperaturilor moderat scăzute.

Profesorul doctor David Vilchez, coordonator al studiului, activează Clusterul de Excelență CECAD din cadrul Universității și Spitalului Universitar din Köln, iar rezultatele au ajuns în revista științifică Nature. Lucrarea descrie succesiunea de reacții prin care organismul păstrează calitatea și stabilitatea proteinelor celulare, un mecanism biologic vital cunoscut sub numele de homeostazie proteică sau proteostazie.

În scopul monitorizării progresului reacțiilor chimice etapă cu etapă, cercetătorii au folosit nematodul Caenorhabditis elegans, un organism de referință utilizat des în studiile de genetica îmbătrânirii datorită căilor sale biologice similare cu cele umane. Rezultatele experimentelor indică că, în prezența unui mediu rece, țesutul muscular acționează ca o adevărată „fabrică centrală”.

Această trăsătură metabolică consolidează sistemul celular responsabil de păstrarea proteinelor active și de menținerea echilibrului proteic.

Suntem încântați să arătăm că temperaturile ușor scăzute inițiază o producție notabilă de dihidrobiopterină (BH2), un metabolit specific, care este creat, depozitat și apoi eliberat de către țesutul muscular. Acest BH2 se deplasează ulterior în alte zone ale corpului, unde sprijină menținerea homeostaziei proteinelor și susține sănătatea țesuturilor în faza de îmbătrânire, explică cercetătorul principal David Vilchez.

„Aceste descoperiri sugerează că vizarea specifică a unui singur țesut, cum ar fi mușchiul, ar putea oferi protecție la nivelul întregului organism. Acest lucru deschide noi căi pentru abordări terapeutice.”

Grupul de geneticieni a confirmat mecanismul prin experimente de laborator realizate pe culturi de celule umane obținute de la pacienți diagnosticați cu boala Huntington și scleroză laterală amiotrofică (SLA). În ambele boli neurodegenerative, defectul principal constă în acumularea toxică a proteinelor deformate și deteriorate, care compromite neuronii motori și centrele cerebrale.

Încă nu se știa că, prin simpla administrare chimică a metaboliților, fără niciun contact cu frigul, cercetătorii ar putea obține aceleași avantaje la nivel celular. În mod surprinzător, introducerea directă a BH2 și a tirozină a replicat efectul protector, prelungind considerabil durata de viață a organismelor testate, chiar și în condiții de temperaturi normale sau ridicate.

„Am fost cu adevărat surprinși să constatăm că suplimentarea a prelungit semnificativ durata de viață, chiar și la temperaturi standard și mai ridicate. Experimente suplimentare pe celule umane ne încurajează să căutăm tratamente care imită efectele benefice ale frigului fără a necesita modificări ale temperaturii corpului.”, au spus cercetătorii.

În cadrul unui studiu realizat în parteneriat cu laboratoarele profesorilor Thorsten Hoppe și Christian Frezza, se prezintă o nouă direcție terapeutică în medicina contemporană, indicând că deteriorarea celulară poate fi contracționată prin mediu farmacologic, replicând mecanismele naturale de adaptare ale organismului la condițiile de mediu.

Totuși, încă este prea devreme pentru a dezvolta o „pastilă” care să reproducă efectele temperaturii scăzute asupra longevității. Cercetătorii speră că, bazându-se pe acești metaboliți, vor putea crea în viitor terapii specializate pentru afecțiuni precum Huntington și SLA.

COMENTARII / 0