Valoarea nutritivă a fructelor și legumelor congelate sau conservate este, în linii mari, similară cu cea a produselor proaspete, ba chiar superioară în anumite situații, potrivit analizei publicate de Margaret Murray, expertă în nutriție și lector universitar la Swinburne University of Technology, pe platforma The Conversation. Însă, anumite circumstanțe pot duce la alterarea caracteristicilor acestor produse prin metodele de congelare ori conservare.
În situația în care cheltuielile de viață cresc, achiziționarea unor cantități mai mari de produse proaspete devine destul de costisitoare. Variantele congelate și cele conservate reprezintă o soluție viabilă și ieftină, care nu implică reduceri semnificative ale conținutului de vitamine și minerale, după cum afirmă expertul în domeniu. Aceste alternative oferă o posibilitate de alegere rentabilă pentru consumatori.
Vitamini, minerale și fibre, elemente esențiale pentru starea de sănătate generală, se găsesc în abundență în fructe și legume, care au un efect pozitiv și asupra reducerii riscului de apariție a unor boli, precum bolile cardiovasculare și anumite forme de cancer.
Citește șiCercetătorii contestă o ipoteză veche despre creier în noul studiu
Recomandările pentru o dietă echilibrată sugerează ca oamenii să mănânce în fiecare zi două porții de fructe și cincizeci de grame de legume. Toate formele, inclusiv cele congelate și conservate, sunt considerate parte a acestei categorii.
Merită să fie luate în considerare opțiunile congelate și la conservă, datorită calităților lor nutriționale.
În general, opțiunile de fructe și legume congelate sau conservate sunt mai accesibile decât variantele proaspete. Procesul de pregătire a mesei este facilitat de faptul că acestea sunt adesea deja curățate și tăiate, reducând astfel timpul necesar pentru gătit. De asemenea, termenul de valabilitate al acestor produse este considerabil mai lung, fiind disponibile pentru cumpărare pe tot parcursul anului, ceea ce reduce riscul de a se strica și de a fi aruncate.
Potrivit analizei lui Margaret Murray, fructele și legumele care au fost supuse procesului de congelare sau conservare rețin o cantitate foarte mare din valoarea lor nutritivă.
„În general, fructele și legumele congelate sau conservate își păstrează aproape integral valoarea nutritivă, iar în unele cazuri chiar mai bine decât produsele proaspete”
, afirmă aceasta.
În general, fructele și legumele care au fost supuse procesului de congelare sau conservare posedă o valoare nutritivă similară cu cea a produselor proaspete care au stat în frigider o perioadă de șapte zile.
Procesul de conservare a anumitor alimente poate duce la o creștere a nivelului unor nutrienți. De exemplu, caisele conservate prezintă un conținut mai ridicat de vitamină C comparativ cu cele proaspete, datorită utilizării acestei vitamine în procesul de conservare a fructului.
Procesul de congelare are efectul de a încetini deteriorarea produselor alimentare prin expunerea lor la temperaturi extrem de scăzute. Metodele industriale contemporane de congelare sunt capabile să conserve nu numai aspectul vizual și textura fructelor și legumelor, ci și o mare parte din conținutul lor nutritiv.
În cazul produselor care au suferit congelare sau conservare,
se ridică întrebarea dacă acestea sunt la fel de sănătoase ca și alternativele proaspete.
Un expert în nutriție oferă explicații detaliate pe această temă.
Sunt la fel de bune ?
În realitate, produsele congelate sau conservate pot avea aceleași valori nutriționale.
În procesul de congelare, apariția unor cristale mari de gheață poate duce la deteriorarea structurii alimentelor. Fructele și legumele sunt susceptibile să piardă o parte din conținutul lor de nutrienți și să devină moi, în special atunci când sunt supuse unui ciclu de decongelare și recongelare.
Un pericol potențial asociat cu fructele și legumele congelate este reprezentat de posibilitatea contaminării cu Listeria monocytogenes, un agent patogen care poate duce la apariția unor toxiinfecții alimentare grave. Însă, prepararea termică a acestor produse înainte de a fi consumate poate reduce considerabil acest risc.
Conservarea alimentelor prin sterilizare la temperaturi înalte permite păstrarea lor în siguranță pentru perioade lungi de timp, chiar și la temperatura camerei, luni sau ani. Însă, această procedură poate conduce la distrugerea anumitor nutrienți, în special a vitaminelor care se dizolvă în apă, cum ar fi vitamina C.
Procesarea alimentelor prin tehnologii moderne de conservare are loc mai rapid și la temperaturi mai scăzute, ceea ce duce la o reducere semnificativă a pierderilor de nutrienți.
Unele conserve se pot caracteriza printr-o cantitate considerabilă de sare sau zahăr adăugat. Acest aspect ar trebui să fie luat în considerare de către consumatori. În ceea ce privește conținutul nutritional, conservele ridică uneori îngrijorări legate de valoarea lor nutritivă.
În cazul anumitor legume conservate, se înregistrează niveluri ridicate de sare, motiv pentru care se sugerează optarea pentru produse marcate ca fiind „fără sare adăugată” sau efectuarea unei verificări a datelor nutriționale pentru a selecta variantele cu cea mai mică cantitate de sodiu sodiu conținută.
În plus, efectuarea unei clătiri a produselor înainte de a le consuma și eliminarea lichidului rezultat în urma procesului de conservare pot diminua cantitatea de sare pe care o ingerăm. Aceste simple măsuri pot avea un impact pozitiv asupra dietei noastre zilnice.
Atunci când este vorba despre fasolea conservată în sos de roșii, este posibil ca sosul să conțină cantități suplimentare de sare și zahăr. Reducerea frecvenței de consum sau alegerea unor opțiuni cu conținut scăzut de sare poate fi o decizie înțeleaptă.
În cazul fructelor conservate, conservarea în suc propriu reprezintă o alegere mai bună decât conservarea în sirop. În plus, anumite produse poartă mențiunea „fără zahăr adăugat”, ceea ce constituie o opțiune superioară în cazul în care scopul este reducerea cantității de zahăr consumate.
Se ridică întrebarea dacă variantele congelate sau conservate ale produselor vegetale sunt mai puțin sănătoase decât omoloagele lor proaspete. Potrivit unui expert în nutriție, anumite caracteristici ale acestor produse pot influența valoarea lor nutritivă. Procesul de congelare sau conservare poate ajuta la păstrarea substanțelor nutritive, însă metodele de preparare și ingredientele adăugate pot afecta rezultatul final. În ceea ce privește conservarea, aceasta poate implica adăugarea de substanțe care să prelungească durata de valabilitate. Pentru a înțelege mai bine diferențele, este important să se ia în considerare modul în care sunt procesate și pregătite aceste produse.
În ceea ce privește costurile, fasolea uscată, năutul și lintea sunt, în general, mai ieftine decât opțiunile conservate.
Termenul de valabilitate îndelungat și conținutul ridicat de fibre și proteine le fac surse alimentare extrem de valoroase.
Un singur inconvenient există: timpul de preparare este considerabil mai mare.
Prepararea leguminoaselor variază în funcție de tipul lor, necesitând uneori înmuiere prealabilă în apă înainte de a fi supuse fierberii, în timp ce altele pot fi gătite direct. În cazul unor incertitudini, instrucțiunile de pe ambalaj ar trebui să fie consultate pentru a evita orice încercare greșită de preparare.
În ceea ce privește fructele uscate, deshidratarea duce la o concentrare mult mai mare a zaharurilor, motiv pentru care cercetătoarea consideră că acestea nu ar trebui să reprezinte o alternativă zilnică la fructele proaspete, congelate sau conservate. Consumul ocazional însă, ca gustare, este posibil.
COMENTARII / 0