Mii de finlandezi se îndreaptă spre adăposturi subterane, practicând reacțiile necesare în cazul unui atac real. În scenariul propus, se includ atacuri cibernetice, întreruperea alimentării cu apă și energie, precum și amenințarea unor lovituri cu rachete dinspre Rusia. Exercițiul verifică abilitatea autorităților și a populației de a gestiona o criză majoră, în contextul temerilor crescânde privind securitatea Europei.
doi soldați finlandezi, echipați cu costume de protecție și măști respiratorii, măsoară nivelurile de radiații în adăpostul de protecție civilă, săpat în stâncă și protejat de uși concepute să reziste atacurilor nucleare sau biologice. Aceștia participă la un exercițiu ce vizează transformarea peșterii într-un refugiu sigur pentru mii de persoane.
În interior, în spațiul care de obicei servește ca sală de sport, sute de oameni dorm pe cotoare de campanie. Peste 2.000 de persoane, printre care voluntari și studenți, participă la cel mai mare exercițiu de apărare civilă desfășurat în Europa de la
Citește șiVideo NATO este „gata să lupte, chiar în această seară”, dacă va fi atacată, declară comandantul suprem al forțelor NATO din Europa
Conform planului exercițiului, rețeaua esențială din Kuopio, amplasată în inima Finlandei, care cuprinde distribuția de electricitate și apă, a suferit intreruperi provocate de atacuri cibernetice, iar pe lângă aceasta, se anticipează o posibilă amenințare de rachete lansate de Rusiei, țara vecină.
Scopul constă în a permite autorităților locale și cetățenilor să exerseze modul în care ar trebui să reacționeze dacă ar avea loc un atac real. Totuși, deși buncărele și adăposturile subterane pot oferi o protecție limitată împotriva rachetelor, acestea nu pot proteja populația de campania de sabotaj și de perturbări pe care oficialii occidentali susțin că Rusia o desfășoară în Europa.
Aceasta ar fi inclus provocarea unor incendii, atacarea instalațiilor de alimentare cu apă și a centralelor electrice, precum și trimiterea de drone în spațiul aerian al Uniunii Europene pentru operațiuni de sabotaj.
1.300 de kilometri reprezintă lungimea graniței Finlandei cu Rusia, care se întinde de la Marea Baltică până la Cercul Polar. În 2023-2024, Finlanda și Suedia s-au alăturat NATO, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat o invazie pe scară largă a Ucrainei. Până la acel moment, finlandezii se pregăteam în mare parte să se apere singuri în fața Rusiei.
Finlanda a extras ce învățătură din războiul din Ucraina.
Apărarea Finlandei, spune colonelul în rezervă Asko Muhonen, nu se bazează doar pe armată, ci și pe „mentalitatea” finlandezilor obișnuiți, pregătiți să-și asume responsabilitatea pentru securitatea țării.
Muhonen, care a coordonat exercițiul din Kuopio, afirmă că această atitudine se dă în mare parte din sistemul de serviciu militar obligatoriu, pe care Finlanda l-a menținut și după dispariția Uniunii Sovietice.
Jyry Pietikainen, militar în termen, în vârstă de 23 de ani, a spus că nu toți sunt încântați să preia servici
de asemenea, Finlanda trebuie să se învețe din experiența Ucrainei, subliniază Muhonen. În ciuda faptului că cel mai extins refugiu din Kuopio poate acomoda 7.000 de oameni, ucrainenii se confruntă adesea cu doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau la o parcare subterană.
Astfel, cetățenii necesită un refugiu la care să poată ajunge rapid și care să asigure un anumit nivel de protecție, fără ca acesta să fie neapărat rezistent la un atac nuclear, spune el.
Dmytro Untila, student ucrainean de 20 de ani înscris la universitatea din Kuopio, se afla în casa sa din Odesa în momentul în care rachetele rusești au lovit orașul pe 24 februarie 2022, prima zi a războiului. El afirmă că s-a refugiat în holul de la intrarea clădirii, pentru că nu avea altă opțiune de adăpost.
El a susținut că o pregătire pentru o astfel de situație
Pericolele privind infrastructurii energetice.
Juha Räsänen, director general al companiei de electricitate Savon Voima, subliniază că cea mai semnificativă amenințare pentru infrastructura energetică din zona Kuopio provine din ninsori abundente, furtuni și condiții meteorologice nefavorabile.
După ce Ucraina a fost invadată și compania a hotărât să nu mai achiziționeze biocombustibil din Rusia, numărul atacurilor cibernetice asupra rețelei a crescut semnificativ, spune Räsänen.
Anul trecut, inginerii au identificat, de asemenea, cel puțin zece autocolante plasate în zone extrem de sensibile ale rețelei de energie. Mai mult, alte firme din sectorul energetic din Finlanda au găsit astfel de autocolante, fără să știe originea, spune el.
„Dacă ar avea loc o explozie în acel punct, ar putea distruge un baraj întreg”, spune Räsänen.
Au fost detectate zboruri de drone de deasupra liniilor electrice, însă identitatea celor responsabili nu a fost stabilită, adaugă el.
Räsänen afirmă că autoritățile nu pot să se apere de toate amenințările. De aceea, este esențial ca cetățenii să fie capabili să se descurce autonom, fără asistență, pentru cel puțin 72 de ore, în eventualitatea unei întreruperi a curentului electric sau a contaminării apei. Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că a examinat o varietate de observații, fără a găsi elemente alarmante.
Începând cu anul 2022, populația a devenit mai atentă din cauza condițiilor de securitate, iar în consecință a raportat, printre altele, autocolante reflectorizante utilizate în lucrări de cadastru și măsurători topografice, a anunțat serviciul într-un comunicat. Cât despre dronele detectate, acestea au putut fi explicate
în mare parte prin situații obișnuite
.
„Tot timpul se întâmplă lucruri mărunte”, inclusiv bruiajul rusesc asupra semnalelor GPS, spune Vuokko Lahtinen, în vârstă de 32 de ani, aflată la o saună din Kuopio. Din acest motiv, spune ea, „cea mai bună apărare a Finlandei este să facă în așa fel încât să nu merite să fie atacată”.
Această situație se ancorează atât pe armata și forțele de apărare ale țării, cât și pe finlandezii care consideră că
„avem ceva pentru care merită să luptăm”
spune Lahtinen.
Finlanda se caracterizează, potrivit autorităților, printr-un sentiment larg de responsabilitate, care se întărește și prin grupuri de comunitate și inițiative de reciclare.
„La nivelul foarte simplu al vieții de zi cu zi, dacă faci lucruri care contează, acestea pot produce un efect de fluture”, spune Lahtinen.
Finlanda și Uniunea Sovietică
În conflictele sale cu Uniunea Sovietică, Finlanda a cedat aproximativ 11% din teritoriul său, iar peste 400.000 de persoane, ceea ce corespunde aproximativ 12% din totalul populației, au fost obligate să abandoneze domiciliile dintr-o zonă care astăzi se găsește în vestul Rusiei.
În Muzeul Veteranilor din Kuopio, Risto Mönkkönen, cu 95 de ani, prezintă o pagină de hârtie în care a înscris datele bombardamentului orașului și numele victimelor.
„Nu pot să uit”
El relatează că, când era mic, el și tatăl său au căutat un adăpost în timp ce o bombă cădea, iar aceasta a ucis cinci dintre prietenii tatălui său.
Pirkko Naukkarinen, având 102 de ani, reamintește că, la 16 ani, a activat într-o bucătărie de campanie situată lângă linia frontului. În anumite momente, ea împărțea cu soldații adăposturile săpate în pământ și se arunca în șanțuri pentru a se apăra, în timp ce aviația sovietică bombardea armata finlandeză în retragere.
Aili Toivanen, cu 92 de ani, declară că a fost nevoită să-și părăsească casa de două ori în perioadele de conflict. În fiecare ocazie, militarii finlandezi au informat familia ei că dispune de o oră pentru a-și aduna bunurile.
Prima ocazie, a declarat ea, a aruncat o privire în spate și a constatat că locuința ei se aprindea, incendiată de soldații finlandezi care nu doreau să lase nicio urmă. A doua ocazie, aviația sovietică a atacat trenul pe care familia se deplasa. Persoanele au sărit din vagoane și s-au ascuns în șanțuri, înainte de a se adăposti în Kuopio.
În 2022, odată cu atacul Putin asupra Ucrainei, femeia, cu lacrimi în ochi, spune că se tem că va trebui să-și părăsească casa pentru a treia dată.
Este o țară pentru care e demn să te lupți.
Kuopio găzduise un adăpost în care s-au adunat mii de oameni, printre care elevi și studenți.
„Copiii trebuie să știe lucrurile acestea, pentru că s-ar putea să fie nevoiți să facă ceva singuri. Adulții nu îi pot ajuta întotdeauna”
– declară Amanda Hill, 11 ani, a cărei școală a continuat cursurile în adăpost în ziua exercițiului.
Așezat pe podeaua adăpostului, în preajma altor militari, Pietikainen explică de ce nu este absolut absurd să exersezi acțiunile ce trebuie întreprinse în timpul unei crize.
„Suntem finlandezi, așa că suntem oarecum pesimiști în privința vieții”
El afirmă și subliniază că istoria evidențiază posibilele scenarii în relația cu Rusia. În ceea ce privește amenințările din partea Moscovei, Muhonen oferă un sfat simplu:
„Nu credeți ceea ce spun, ci urmăriți ceea ce fac.”
COMENTARII / 0