Problema deşeurilor deghizate sub titulatura de „second-hand” a fost semnalată de către Garda de Mediu ca fiind una dintre cele mai stringente provocări de ordin ecologic la scară naţională, aşa cum rezultă din concluziile acţiunilor de control desfăşurate în cursul anului precedent. În urma acestor acţiuni, au fost aplicate sancţiuni financiare în valoare de peste 10 milioane de lei şi au fost înaintate peste 330 de plângeri penale. Potrivit reprezentanţilor Garda de Mediu, măsurile de control existente se concentrează pe combaterea efectelor, însă nu reuşesc să înlăture cauzele de fond ale problemei. În acest context, instituţia în cauză propune introducerea unor modificări legislative menite să limiteze acest fenomen.
Garda Naţională de Mediu a semnalat luni, printr-un comunicat, că una dintre cele mai acute provocări de ordin ecologic la scară naţională o constituie deşeurile deghizate sub titulatura de «second-hand», prejudicii directe înregistrându-se în ceea ce priveşte calitatea aerului, solului şi apelor, inclusiv prin arderi ilegale. Potrivit sursei citate, fenomenul a fost confirmat pe teren de către Garda Naţională de Mediu şi supus unei evaluări detaliate de risc realizate în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, evaluare care a stat la baza iniţierii acestui proiect legislativ şi care subliniază riscul crescut de extindere în cazul în care nu sunt implementate măsuri ferme, după cum relatează News.ro.
In conformitate cu evaluarea instituției, cadrul juridic actual a facilitat apariția unor metode prin care deșeurile sunt importate în țară deghizate în bunuri reutilizabile.
Citește șiCutremur puternic 6,6 în Noua Caledonie la 10 km adâncime
Contrar aşteptărilor, o cantitate considerabilă din aceste bunuri, în loc să fie integrate în circuitul economic, sfârşeşte prin a fi abandonată în zone greu accesibile, în natură sau în construcţii provizorii, unde este fie dezasamblată, fie supusă unor proceduri de ardere fără nicio reglementare.
Garda de Mediu a informat că problema deşeurilor este una stringentă, arătând că vehiculele introduse în ţară cu scopul de a fi revândute sunt transformate în surse de poluare prin distrugerea cauciucurilor, cablurilor sau a altor componente prin ardere.
„Imaginile din teren sunt relevante: autovehicule aduse pentru «revânzare» ajung, de fapt, la capăt de drum în România, transformate rapid în surse de poluare prin arderea cauciucurilor, cablurilor sau altor componente”
643 de controale au avut loc în anul precedent în sectorul colectării deşeurilor metalice, atât feroase cât şi neferoase, precum şi al Vehiculelor Scoase din Uz, iar sancţiunile aplicate au ajuns la o valoare apropiată de 10 milioane de lei.
Au fost înregistrate 13 suspendări de activitate și au fost confiscate peste 1.500 de tone de deşeuri, în urma cărora au fost înaintate un număr semnificativ de sesizări cu caracter penal, totalizând 339 de cazuri.
În ciuda eforturilor de a combate fenomenul, rezultatele pe teren evidențiază limitele unei abordări bazate exclusiv pe control, care înăsprește doar efectele, fără să abordeze cauzele fundamentale.
„În contextul aderării la spaţiul Schengen şi al creşterii fluxurilor de bunuri, riscul de amplificare a acestor practici devine şi mai ridicat”
, avertizează instituţia, atentă la implicaţiile acestui fenomen.
Garda Naţională de Mediu propune implementarea unui nou cadru legislativ, care să răspundă necesităţilor actuale şi standardelor europene, prin intermediul proiectului de Ordonanţă de Urgenţă supus dezbaterii publice. Acest proiect a fost elaborat ca urmare a rezultatelor unei analize detaliate şi are ca scop consolidarea rolului instituţional în monitorizarea şi urmărirea bunurilor comercializate.
Iniţiativa urmăreşte consolidarea responsabilităţii instituţionale în ceea ce priveşte controlul şi trasabilitatea bunurilor introduse pe piaţă.
Gestionarea ilegală a deșeurilor reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare fermă, potrivit Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu.
„Problema gestionării ilegale a deşeurilor indiferent că vorbim de abandon, îngropare sau ardere, are o singură soluţie: oprirea sursei de alimentare!”
Acesta a subliniat necesitatea unor reglementări legislative actualizate, care să se alinieze realităților din teren și cerințelor europene, cu scopul de a preveni importurile false de deșeuri deghizate sub formă de bunuri second-hand.
„Trebuie să astupăm un vid legislativ de care au profitat reţele întregi de operatori incorecţi, cu costuri mari şi foarte mari pentru mediu şi sănătatea publică.”
Andrei Corlan a propus introducerea unor standarde de calitate care să protejeze atât consumatorii, cât și pe antreprenorii onești ale căror activități economice depind de importul corect de bunuri folosite sau recondiționate.
„Trebuiesc introduse standarde de calitate care să respecte consumatorul şi să protejeze antreprenorii de bună credinţă cu activităţi economice care depind de importul corect de bunuri folosite sau recondiţionate”
Legislația nou introdusă prevede implementarea unor mecanisme cheie, printre care un registru electronic destinat operatorilor, care va permite urmărirea completă a bunurilor și obligații clare de raportare și de verificare. De asemenea, aceasta include posibilitatea de returnare a produselor care nu respectă normele.
Schimbarea de paradigmă este imperativă, potrivit lui Corlan, care a subliniat necesitatea unei abordări proactive, trecând de la reacţie la prevenţie. Acesta a mai adăugat că este nevoie de un sistem integrat de monitorizare în locul controalelor punctuale și de reguli clare pentru a evita ambiguitatea legislativă.
„Este momentul să schimbăm paradigma: trecem de la reacţie la prevenţie, de la controale punctuale la un sistem integrat de monitorizare şi de la ambiguitate legislativă la reguli clare”
, a punctat Corlan.
COMENTARII / 0