Sistemul public de sănătate din România ascunde o anomalie uriașă: numărul persoanelor neasigurate a crescut cu 511.000 de persoane în urma reformelor recente, ajungând la un total de 2,92 milioane de oameni (15,31% din populația rezidentă de 19,04 milioane). Mai mult, datele arată că peste 95% dintre neasigurați au sub 60 de ani. Este vorba despre populație activă care fie lucrează la negru, fie folosește portițe juridice pentru a evita plata CASS. În același timp, românii scot din buzunar 33,64 miliarde de lei pe an pentru servicii și medicamente, iar o modificare legislativă discretă riscă să afecteze grav bugetul sănătății imediat după anul electoral 2027.
Raportul intitulat „Transparența banilor din sistemul medical românesc” (a doua ediție, 2026) a fost elaborat pentru anul de referință 2025 de către Academia de Studii Economice din București, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria. Rezultatele arată că măsurile de extindere a bazei contribuabililor au adus 2,16 miliarde de lei suplimentari la fond în doar cinci luni din 2025, dintre care 1,84 miliarde provin de la pensionari. Astfel, pentru prima dată, proporția celor care contribuie efectiv la CASS a depășit 50% din populație, ajungând la 50,75%, adică 9,66 milioane de persoane.
Există 6,46 milioane de asigurați exceptați de la plată (copii, elevi, studenți și pensionari cu pensii sub 3.000 lei). Din cauza plafonului de 3.000 lei la pensii, FNUASS pierde anual aproximativ 13 miliarde de lei neîncasați. Practic, în momentul de față sunt 9 milioane de contributori la sistemul de asigurări de sănătate și aproape 3 milioane (2,92) de români neasigurați.
Citește șiRomânia se îmbătrânește: aproape 4 milioane de persoane peste 65 ani
„Nu sunt persoane vulnerabile care să fie protejate de sistemul de asigurări de sănătate. Cumba rezultă că sunt persoane active care fie nu mai locuiesc în țară, lucrează în alte state, dar și-au păstrat reședința pe teritoriul românesc […] dar o parte dintre ei se întorc și beneficiază de servicii”, a precizat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS.
Orice cetățean român fără asigurare în sistemul public de sănătate poate dobândi statutul de asigurat pentru un an, dacă contribuie cu 2430 lei anual.
Oricine vrea să se asigure trebuie să predea Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Această declarație poate fi completată în orice perioadă a anului, iar data depunerii nu modifică suma datorată.
Ceea ce puțini știu este că măsura de taxare a pensiilor mari este prevăzută în Legea 141/2025 doar ca o regulă tranzitorie, aplicabilă între 1 august 2025 și 31 decembrie 2027.
Cercetătorii ASE trag un semnal de alarmă: din 1 ianuarie 2028, dacă legea nu este modificată de urgență în Parlament, prevederea expiră automat, iar peste 5,5 miliarde de lei pe an vor dispărea instantaneu din veniturile CNAS. Cum proiectul de buget nu mai include subvenții de echilibrare de la bugetul de stat, pierderea acestei surse va destabiliza grav sistemul sanitar exact după anul electoral 2027.
Sistemul va intra într-o criză profundă mai ales că se apropie momentul de vârf al îmbolnăvirilor odată cu pensionarea generației „decrețeilor” (sute de mii de persoane născute după 1967 care vor deveni consumatori neți de servicii medicale).Radu-Bogdan Comșa, expert în economia sănătății și coautor al studiului ASE, a declarat :„Această expirare a contribuției [CASS pe pensii la 31 decembrie 2027] cred că este un eveniment care ar trebui să dea fiori tuturor celor de la această masă. Dacă dispare contribuția de pensii în 2028, cu greu vom mai ține pasul cu plățile din sistem, cu obligațiile de plată. Este un obiectiv pe care toată lumea trebuie să și-l însușească. Cea mai mare provocare a următorilor 10 ani este ieșirea la pensie a sute de mii de decreței. În condițiile în care ei vor deveni consumatori neți de servicii în sistem, o să avem o problemă majoră cu toții.”
Ridicarea sumei aferentă plăților directe a implicat o metodă de calcul inovatoare, prezentată de grupul ASE. Specialiștii au pornit de la cifra de afaceri a tuturor furnizorilor de servicii medicale (coduri CAEN de profil), au scăzut decontările publice pe care le primeau de la CNAS și Ministerul Sănătății, au exclus tranzacțiile dintre companii/furnizori și preplățile (abonamente și asigurări), adăugând apoi TVA-ul suportat de pacienți la medicamente.
Conform datelor, contribuția financiară a cetățenilor români la cheltuielile de sănătate se ridică la 33,64 miliarde de lei, reprezentând 26,28% din totalul cheltuielilor curente.
Pribliu jumătate din aceste fonduri (49,8 %, echivalentul a 16,74 miliarde de lei) sunt alocate medicamentelor, inclusiv plățile co-păţin și medicamentele necompensate, în timp ce 18 % din cheltuielile directe sunt destinate serviciilor stomatologice, sector neacoperit de stat.
„Contribuțiile de sănătate acoperă acum puțin peste jumătate din cheltuielile sistemului, iar pacienții plătesc încă peste un sfert direct din buzunar. Avem nevoie ca resursele suplimentare să se regăsească în servicii accesibile, în prevenție și în diagnostic precoce.”, a explicat conf. univ. dr. Sorin Anagnoste, coordonatorul echipei de cercetare din cadrul ASE.
Documentul publicat de ASE poate fi accesat pe portalul instituției: https://www.applied-research.ase.ro/studii/.
În anul 2026, românii fără asigurare medicală pot accesa servicii medicale gratuite, acestea fiind incluse în pachetul minimal.
COMENTARII / 0