Primul interviu video pe care generalul maior (r) Adrian Ciolponea îl oferă presei, în urma încheierii mandatului său la NATO, îl prezintă ca reprezentant european al Comandamentului Aliat de Transformare al Alianței Nord-Atlantice. În cadrul Interviurilor Libertatea, el discută despre situația de securitate extrem de gravă în care se află Europa.
Generalul maior Adrian Ciolponea admite că, în acest moment, există riscul unei escalădări și mai mari din partea Rusiei în Europa și recunoaște că nu mai putem spune că suntem în stare de pace. În același timp, Ciolponea, care a condus și Forțele pentru Operații Speciale ale Armatei Române, crede că Rusia a câștigat deja războiul cognitiv în România.
Libertatea: Domnule general, mai ales în ultimele luni, sunt evenimente extraordinare pentru NATO și, în primul rând, pentru aliații europeni din NATO: ]n România, în acest an, zeci de drone au intrat în spațiul aerian, de asemenea, sunt sabotaje peste sabotaje în Germania, în Polonia, sunt tot felul de evenimente neplăcute, în statele baltice de asemenea, Libertatea a scris despre toate acestea. În ce fază de securitate suntem acum în Europa, din punctul dumneavoastră de vedere?
Citește șiNavă lovită de dronă în apele românești, îndreaptă spre Constanța
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: În sediul NATO, secretarul general Mark Rutte ne-a spus de fiecare dată: „Ne aflăm într-o stare de război”. Deci nu ne aflăm într-o stare de pace. Amenințarea hibridă, incursiunile ilegale și permanente ale Federației Ruse cu drone sau cu alte aparate de zbor sau nave ne duc către o stare de tensiune destul de avansată. Dar, până a defini starea, ar trebui să înțelegem care sunt intențiile Federației Rusiei vis-a-vis de Europa.
Libertatea: Și care sunt? Spuneți-le clar, vă rog, pentru că știți că sunt români care spun că de fapt, nu Rusia e în spatele acestor atacuri, ci poate Ucraina, poate altcineva.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Nu doresc să le atribui o etichetă acestor lideri care susțin Federația Rusă, însă doresc să vă prezint câteva aspecte evidente din perspectiva NATO. Unul dintre acestea se bazează pe strategia NATO și pe documentele directive ale organizației – amenințarea principală adresată NATO, Europa, nu doar în prezent, ci și în anii ce urmează. În afara acestor aspecte, se poate observa că Federația Rusă, în ultimele 10-20 de ani, a efectuat 7-8 agresiuni asupra unor state ex-sovietice care s-au independizat, iar aceste atacuri au fost continue și nu aleatorii. În gândirea și în strategia națională a Rusiei există un element de testare, de încercare, de verificare a sistemului de răspuns sau a securității NATO
Libertatea: Deci, ce detectăm acum, spuneți, este că Rusia a făcut pași concreți?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Rusia consideră că nu a intrat încă în faza de acțiune. Federația Rusiei are o tendință constantă de a testa mediul NATO – pe care îl numim „environment” – și de a observa rapiditatea reacțiilor fiecărei state în fața provocărilor sau amenințărilor. În plus, își dorește să constate dacă există diferențe între Nord și Sud, Est și Vest, iar întrebarea principală rămâne: ce intenție urmărește Federația Rusă? Este evident că un conflict convențional ar fi un dezavantaj față de NATO, însă o ocupare temporară a unui teritoriu, folosită pentru un schimb politic și strategic – de exemplu, crearea unei zone tampon, evacuarea trupelor americane din Europa și redirecționarea economiei europene către Moscova – ar putea fi benefică pentru Federația Rusă.
Libertatea: În documentele NATO, se mai spune ceva în ultimii ani, cel puțin de după 2014, când Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimea, și anume că nu mai e doar Rusia. Rusia e în echipă cu China, cu Iranul, cu Corea de Nord. Dacă noi suntem siguri că Rusia nu ar face față actualului NATO, NATO ar face față unei asemenea coaliții formată din Rusia, Iran, Corea de Nord, China, poate?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Aș spune, politicos, că este de văzut dacă acest teaming (n.red. – cooperare), mai ales dintre China și Rusia, ar crea o problemă majoră perimetrului NATO. Dar, deocamdată, Rusia este totuși, din multe puncte de vedere, mai ales economic și social, slăbită față de cum a început (n.red.- războiul din Ucraina). Din punct de vedere militar, are această mașinărie de producție de război, pe care eu numesc „pe trei schimburi”, și care produce cantități uriașe de armament – drone, obuze, proiectile sau chiar și tancuri și avioane pe bandă rulantă. Ori, această producție trebuie să aibă o finalitate. Din punctul meu de vedere, întreținerea economiei ruse se produce și cu această producție masivă de război și este foarte greu de oprit din punct de vedere economic. Odată oprită, trebuie găsită o alternativă pentru Federația Rusă, să treacă la o producție de pace, ceea ce înseamnă că ar trebui dezvoltată tehnologia în direcția asta.
Libertatea:
Spuneți cumva sau credeți că Rusia produce mai mult echipament militar, muniție, armament și drone decât are nevoie în Ucraina?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da, da. În mod cert, aceasta constituie un fapt.
Libertatea: La NATO există informații certe legate de acest subiect?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da, și sunt informații publice. Vreau să precizez că, în acest interviu, nu am pentru dumneavoastră decât informații publice, cele secretizate vor sta foarte multă vreme, conform înțelegerii între mine și NATO. Dar o informație publică relevă faptul că Rusia produce mai mult decât are nevoie și cam toți analiștii experți în domeniu, probabil mai experți decât sunt eu, susțin o revigorare sau refacerea capacității de luptă ruse în 2030. Deci nu mai avem decât 3 ani până când președintele Putin, sau cine va urma, va lua o decizie în legătură cu ce va face cu această mașinărie de război. Mai mult, nu are intenția de a ocupa Europa, Berlinul, Parisul, dar poate folosi această probare continuă a graniței NATO și ocuparea temporară a teritoriului, vorbim de baltici, Polonia sau chiar România, pentru un schimb strategic cu SUA. De obicei, pentru Federația Rusă, ce e temporar e permanent, dar asta e altă discuție. Adică, oricum, durează foarte mult.
Libertatea: Aduc în discuție două declarații recente ale unor lideri politici și militari. Prima ar fi a lui David Petreus, fostul director al CIA, care a fost de curând, a 11-a oară, în Ucraina și a fost în gara unde un tren a fost bombardat de ruși, foarte aproape de granița dintre Ucraina și Polonia. Spune domnia sa, citez: „Nu cred că Lituania va fi următoarea (n.red.- țară atacată), ci mult mai probabil Republica Moldova, fiindcă este mult mai vulnerabilă în acest sens. Țările europene nu sunt pregătite. Niciuna dintre ele nu a făcut schimbări revoluționare în concepția sa de apărare, securitate și purtare a războiului, la fel cum nici Statele Unite nu au făcut-o”, spune fostul șef al spionajului american.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: L-am cunoscut întâmplător, în Afganistan, pe generalul David Petreus. Este o personalitate în rândul militarilor, alături de generalii McChrystal, Votel, mai ales în zona operațiilor speciale. Și dânsul are o putere de analiză și de sintetizare ieșită din comun. Deci ceea ce spune cred că este adevărat.
Libertatea: Aș mai vrea să ne oprim un pic la o altă declarație, tot recentă, dar a premierului polonez Donald Tusk. El a declarat că a primit un raport destul de precis, direct de la CIA, cu privire la posibile evenimente în lunile următoare. Se referă la faptul că trebuie să anticipăm diverse scenarii. „Atât Polonia cât și întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilități legate de situația nu doar de pe frontul ruso-ucrainian, ci și de cea aflată de-a lungul flancului estic al UE”, spune Donald Tusk. El adaugă că trebuie să ne pregătim, în cazul în care Rusia ne atacă pe flancul estic NATO.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Ați observat capacitatea și dezvoltarea Armatei Poloneze și aș menționa că și Armata Germană merge în aceeași direcție, având ambiții sau obiective clare de constituire și consolidare a unei armate de aproape 500.000 de militari. Este o sumă greu de întreținut pe timp de pace, mai ales pe timp pace, pe timpul războiului suntem obligați, dar investițiile, sumele pe care le jonglează și Polonia și Germania la ora actuală depășesc imaginația foștilor lideri politici din anii 1990, din 2000, 2020 chiar, ajungând la… nu vreau să dau cifre la ora actuală, dar se depășesc și ambițiile unor țări dezvoltate sau țări puternice, precum Marea Britanie sau Franța.
Libertatea: Polonia a ajuns la aproape 5% din PIB alocate apărării, deși statele din NATO trebuie să ajungă la o alocare de 5% din PIB până în 2035. Care ar putea fi direcțiile de atac?
Ce este relevant, este faptul că orice atac asupra balticilor sau asupra Poloniei va fi însoțit de axe secundare.
Libertatea: Ce reprezintă exact această expresie?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Aceasta semnifică că, din perspectiva limbajului militar, orientarea noastră strategică era spre est, incluzând zona Poloniei sau a țărilor baltice, și spre sud‑est. Vă las să deduceți cine se află în direcția sud‑est.
Libertatea: Păi România și Bulgaria, poate și Grecia.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da. Varianta a treia, introdusă recent în analiza scenariilor posibile, este Finlanda. Finlanda are un teritoriu extrem de dificil de traversat pe uscat. Am vizitat locul de mai multe ori și am constatat că inițierea unei ofensiva către Helsinki este foarte complicată. Prin urmare, cele două direcții vor rămâne principale; în plus, orice eveniment în zona de nord față de noi, Polonia sau statele baltice, va fi asociat cu posibile amenințări hibridă sau chiar cu amenințări convenționale în regiunea sud‑est.
Libertatea: Păi, Donald Tusk se referă la acest subiect…
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da. Prin urmare, nu putem relaxa vigilența, iar aceeași logică ne împiedică să subestimăm relevanța tehnologiei și evoluția sistemului de apărare.
Libertatea: NATO se pregătește în prezent cu intensitate pentru un posibil atac. Nu este prea târziu?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Și eu m-am gândit de multe ori la întrebarea asta. Niciodată nu este târziu, atât timp cât mergi pe direcția cea bună și faci pașii constant. Mai ales în sistemul nostru militar, am avut urcări accelerate urmate de coborâri accelerate, ceea ce înseamnă că n-am avut o constanță în înzestrare, în dezvoltarea echipamentelor, în programele de achiziții. Aceasta are influență. Pentru o țară, pentru a avea putere militară considerabilă, trebuie să dezvolți un sector ofensiv. Ori sectorul ofensiv este apanajul câtorva țări din NATO, nu toate țările.
Libertatea: În esență, Franța și Statele Unite sunt primii menționați…
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, țările nordice s-au aliniat foarte rapid pe sisteme ofensive. Atenție, lovire de precizie la mare distanță! Dacă stăm să măsurăm eficacitatea și raza acestor sisteme pe diferite țări, vedem că în cazul unor țări se reduc la până la 100 de km. Ori, dacă nu mai punem un zero, 1.000, 2.000, 3.000 de km, nu avem putere ofensivă.
Libertatea: România este inclusă printre acestea.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Eu nu am spus asta, doar vă spun că puterea ofensivă este crucială într-un conflict. Oricât am miza pe o capacitate defensivă, sau pe o concepție cum este concepția NATO de a ne apăra, nu ne putem apăra fără contraatac, nu ne putem apăra fără a lovi logistica și elementele de producție din spate, este ceea ce face Ucraina la ora actuală. 1.000, 2.000 de km și ca să ai această rază de acțiune, trebuie să dezvolți tehnologia corespunzător împreună cu un sistem de comandă și control. Dar NATO merge pe această direcție. NATO lucrează deja cu un sistem american de comadă și control bazat pe inteligență artificială. Thales a creat și ea un sistem cu AI. NATO început foarte bine cu sistemul de comandă-control. Dacă urmăriți în presă, găsiți informații despre Maven System, sistemul de comandă-control.
Libertatea: Din compania Palantir, care este în prezent utilizată parțial de NATO, nu?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Este parțial ca număr de licențe. Sistemul de comandă și control e, să presupunem, un calculator uriaș care acumulează toate informațiile de la senzori, de la sistemele de luptă, de la toate comandamentele asociate pe diferite nivele, tactic până la nivel strategic, și ajută Comandantul Suprem, în cazul nostru generalul Grynkewich (n.red. – generalul Alexus Grynkewich este comandantul Comandantului Suprem Aliat pentru Europa) din SHAPE, să ia decizia corectă. Deci acest sistem procesează milioane de informații pe secundă. Cu se deosebește de alte sisteme? Prin faptul că reușește să integreze și sistemele vechi, care nu erau la nivelul acesta, și sistemele noi bazate pe inteligență artificială.
Libertatea: Thales a dezvăluit recent, în Franța, programul său bazat pe inteligență artificială. Acest sistem, numit HexaForce, nu este exclusiv
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Rusia are sistemul propriu. Pot să vă spun că ucrainienii au, n-au ascuns acest lucru, au sisteme complexe și complete pe comandă control și targeting (n.red. – țintire), identificarea și lovirea țintelor, și au de diferite denumiri, MARA, Kropyva, DELTA. DELTA este foarte renumit. Analiștii militari au spus că succesul lor parțial este crearea unor avantaje temporare, la nivel tactic, cu aceste sisteme, pentru că au împins informațiile la nivel tactic, la nivel operator și comandant pe linia frontului.
Libertatea: Am observat că, în prezent, elevii ucraineni primesc învățământ în utilizarea dronelor la nivel școlar.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Acum sunt programe în licee, programe în facultăți care pregătesc meseriile pentru operarea dronelor și tehnologiei contra dronelor, care nu sunt puține. Pe lângă pilot, este administratorul de rețea, el are cea mai mare importanță, e cel care integrează toate sistemele în același loc și setează parametrii pentru a evita bruiajul, pentru navigație. După care, avem acei integratori de inginerie robotică. Inginerii de robotică devin foarte importanți, pentru că ei modifică motoare, design, componente electronice. Când le modifică? La o săptămână după ce le-au testat. Deci, aceste meserii vor afecta și structurile militare. Inclusiv NATO se va gândi la ce tipuri de noi specialități apar în urma dronelor și tehnologiei contra dronelor. Însă cel puțin acestea patru sunt: pilot dronă, integrator sau inginer robotică, administrator de IT și un nou tip de specialitate – drone expert, adică cel care integrează toate tacticile, plecând de la efectele spațiale, efectele cibernetice, efectele care sunt necesare în conducerea unei operații multiple, complexe, cu ceilalți vectori de lovire, adică rachete, avioane de vânătoare, și le integrează într-un scenariu care să aducă surpriză asupra adversarului, dar și efectul maxim.
Libertatea: La summit-ul NATO am participat la o discuție informală cu reprezentanți ai NATO și ai Ucrainei și ei spuneau că, desi Ucraina dezvoltă tehnologie nouă, întotdeauna, în cel mult șase luni, Rusia recuperează tehnologic și vine cu produse similare.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Ucraina își propune pentru anul <
Libertatea: România ia parte la două noi programe ale NATO, Global Eye, programul de supraveghere de la înălțime și de achiziționare a rachetelor antinavă. România mai are aproape 17 miliarde de euro prin programul SAFE ca să cumpere alte lucruri importante, inclusiv în ceea ce privește comanda și controlul. E suficient ce are România pentru a se apăra în primă fază, în primele zile, așa cum spune tratatul NATO, pentru a contribui la apărarea NATO?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: E o problemă pe care am analizat-o în lucrarea mea timp de 5 ani (n. red. lucrarea de doctorat scrisă de A. Ciolponea – „Drone (R) evolution”, 2026, Editura Didactică și Pedagogică). Trebuie să delimităm problema în trei segmente conectate, dar diferite. Unul este vorba de law enforcement, adică de ce înseamnă apărarea obiectivelor civile pe timp de pace. Adică nu am declarat nici criză, nici război, dar pe timp de pace, avem amenințări asupra unui aeroport, asupra unui port, asupra unui stadion.
Libertatea: Am observat recent cum o dronă armată cu explozibili s-a apropiat până la zero kilometri de platforma de gaze Neptun Deep.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea:
Pentru aceste obiective, pe timp de pace, trebuie o conlucrare a tuturor structurilor din Sistemul Național de Apărare și niște sisteme permanente, ca și cum am instala aceste sisteme de detecție sau camere de luat vederi la un obiectiv civil.
Libertatea: Forțele Navale spun, prin domnul viceamiral Mihai Panait, că abia acum se instalează senzori, se schimbă niște camere, e un program cu Statele Unite în zona portuară din Constanța. Nu e târziu și nu e puțin?
Gl.-mr. (r) A. Ci
Libertatea a pus întrebarea dacă Armata Română ar trebui să instituie o structură dedicată războiului cu dronele. Se menționează că țările baltice au dezvoltat deja structuri specializate pentru a combate aceste aeronave fără pilot.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da, e o decizie națională de a dezvolta unități specializate pe drone sau pe tehnologie contradrone. Dar, din ce am găsit în declarațiile sau studiile celor 1.000 de experți, inclusiv ucranieni și inclusiv ruși, ei au ajuns la concluzia că ne trebuie dezvoltarea dronelor pe anumite misiuni și tehnologie contra dronelor la nivel organic.
Libertatea: „Organic” înseamnând ce anume?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: În ceea ce privește structurile militare, de la nivelul companiei, la cel al batalionului și al brigăzii, acestea nu sunt separate.
Libertatea: Aceasta înseamnă că fiecare militar ar trebui să aibă acces la instruire cu drone?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Eu aș spune că orice comandant ar trebui să aibă o minimă pregătire privind acțiunea dronelor și răspunsul împotriva dronelor. Pentru că, din păcate, toate sistemele pe care noi, ca NATO, le achiziționăm la ora actuală, tancuri, rachete, nave de suprafață, vor fi vulnerabile și sunt vulnerabile în fața dronelor, dar nu dronelor actuale. Următoarea evoluție a dronelor va fi atacul în roi sau swarm attack, care nu va cuprinde doar o dronă sau 10, 100, 1000, 10.000. Vă dați seama la densitatea asta?
Libertatea: Întreb pe toți, ca cetățean: ce vom face în acel moment?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Statele Unite au început să se gândească la nivelul comenzii, s-a recunoscut faptul că nu sunt pregătiți la ora actuală pentru un astfel de scenariu în care asupra unui obiectiv important vin o mie de drone simultan, din diferite direcții și însoțite de elemente de lovire clasice, adică rachete, rachete de croaziere sau avioane de vânătoare.
Libertatea: Ce măsuri ia România în prezent pentru a contracara un posibil atac cu un roi de drone?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Păi, la ora actuală, primul lucru care trebuie dezvoltat este detecția. Detecția, adică radarele sensibile de tip gap filler, care să detecteze la o distanță confortabilă, pentru că la ora actuală toate radarele în domeniu pe care le-am cunoscut de la diferite firme europene sau americane, au o rază de undeva de 50 de km. Ori 50 de km o dronă o parcurge undeva sub 3-4 minute.
Libertatea: Iar radarele pe care tocmai am decis să le achiziționăm prin programul SAFE, de la Thales, sunt utile în acest caz?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Acestea sunt extrem de utile, în special pentru că acoperă o zonă pe care radarele tradiționale nu le detectau, fiind concepute pentru supravegherea traficului aerian și pentru monitorizarea regiunilor aeriene.
Libertatea: Și pot observa și mai jos, înțeleg.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Pot vedea mai jos, dar pot vedea ținte de dimensiuni mici. În zona radar, spunem secțiunea transversală. Adică dacă luăm un avion sau o dronă și o secționăm, aceasta este amprenta reflectată de razele radar și înregistrată pe ecran. Și dacă această amprentă scade sub un anumit număr de pixeli, devine invizibilă. Deci secțiunea radar sau secțiunea transversală este foarte importantă pentru detectare. Iar dronele au și material care nu reflectă radarul, plasticul, fibra de sticlă, etc.
Libertatea: Dumneavoastră vorbiți și despre necesitatea updatării legislației. Noi încă ne chinuim să facem un update la Legea Apărării Naționale din 1994. Există legislație care să permită testarea dronelor de către privați, și folosirea lor, în România?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da, ar trebui reglementată foarte clar pentru că aplicațiile dro
COMENTARII / 0