Bundestag abordează „Legea privind consolidarea rezervelor”, care vizează majorarea numărului de rezerviști la 200.000 până în 2033. Conform raportului Tagesschau, legea a stârnit critici din partea mediului de afaceri.
Sfârșitul lunii septembrie, lângă Stendal, în Saxonia-Anhalt. Aproximativ 200 de soldați ai Forțelor Armate Germane se antrenează într-un spațiu public. Misiunea lor: să păzească infrastructura critică, în acest caz, un pod de pe autostrada A14. Antrenamentul este condus în principal de rezerviști, adică persoane care în mod normal au locuri de muncă civile și sunt chemate în serviciu pentru câteva zile sau săptămâni în fiecare an. De exemplu, specialistul IT și soldatul Benny P.
Motivul care l-a determinat să se înscrie în rândurile rezerviștilor a fost invazia rusă în Ucraina. În acea perioadă, s-a întrebat ce acțiune ar putea întreprinde pentru a contribui. Răspunsul său a fost:
Citește șiTrump numește atacurile ucrainene asupra rafinăriilor lui Putin „o rușine”
Calea mea a fost să mă alătur forțelor armate, pentru că cred că Germania merită protejată.
Aproximativ 60.000 de rezerviști sunt în prezent repartizați oficial în Forțele Armate Germane. Cu toate acestea, se așteaptă ca acest număr să ajungă la 200.000 până în 2033; rezerva urmează să crească – la fel ca întreaga Bundeswehr (armata germană), așa cum a explicat ministrul Apărării, Boris Pistorius (SPD), în această vară . „O democrație modernă trebuie să fie capabilă să-și apere libertatea. Pentru aceasta, avem nevoie de o rezervă care să fie disponibilă rapid, bine antrenată și strâns integrată cu trupele active.”
Până în prezent, exercițiile au rămăstat de natură voluntară.
Totuși, până în prezent se aplică așa-numitul „principiu al dublului voluntariat”. Atât rezerviștii, cât și angajatorii lor pot refuza atunci când Armata Federală Germană îi convoacă la exerciții. Și acest lucru se întâmplă, după cum povestește rezervistul și caporalul-șef Alexander, cu ocazia exercițiului din Saxonia-Anhalt. „Principala problemă este obținerea permisiunii de la angajator. S-au produs unele schimbări odată cu războiul din Ucraina, dar trebuie spus foarte clar că, în continuare, mulți angajatori nu își cedează angajații pentru un exercițiu militar.”
noua lege transformă serviciul de rezervă într-o obligație obligatorie. Angajatorii pot să se opună doar în situații limitate, și anume atunci când angajații lor sunt chemați la cazarmă.
Rainer Kambeck, reprezentant al Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei, afirmă că își susține scopul de a întări rezerva. Totuși, el consideră că obligativitatea este o intervenție incorectă.
Am fi de acord să începem mai întâi pe bază de voluntariat. Așa am procedat și în cazul Legii privind modernizarea serviciului militar. Este vorba, până la urmă, de a implica cât mai multe companii și de a le câștiga de partea noastră în cadrul strategiei generale.
Herbstreuth:
„Serviciul de rezervă trebuie să rămână previzibil”
Diana Herbstreuth, politică afiliată la CDU, militara de carieră și reprezentantă a Comisiei pentru Apărare, solicită ca cerințele persoanelor vizate să fie incluse și în planurile viitoare.
Ea susține că eliminarea „dublului voluntariat” este justificată, pentru că persoanele ce trebuie să fie pregătite în situații de urgență trebuie să participe la antrenamente regulate.
Totuși, serviciul de rezervă trebuie să rămână previzibil atât pentru rezerviști, cât și pentru angajatorii acestora. „Vom analiza cu atenție acest aspect în cadrul procedurii parlamentare și, dacă va fi necesar, vom aduce precizări suplimentare.”
Cine poate fi chemat în viitor la serviciul de rezervă și pentru cât timp – acest lucru este eșalonat, în funcție de durata serviciului activ în cadrul Bundeswehr. Un exemplu: o persoană care a servit până la un an poate fi mobilizată, conform proiectului de lege, până la trei săptămâni pe an. Iar pentru toți rezerviștii și rezervistele se aplică următoarea regulă: aceștia pot refuza mobilizarea doar în anumite condiții.
COMENTARII / 0