Stresul s-a transformat în aproape un element al vieții noastre cotidiene. Adesea nu reușim să percepem semnalele trimise de corpul nostru. În cadrul abordării terapeutice Compassionate Inquiry, creată de medicul și scriitorul Gabor Maté, reducerea stresului nu constă exclusiv în dobândirea unor metode de liniștire. Ea presupune și să explorăm cu curiozitate interiorul propriu: sentimentele pe care le trăim, emoțiile care apar și nevoile care stau la baza reacțiilor noastre, a precizat pentru Libertatea terapeutul Mirela Husaru.
Viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi s-a transformat într-un fir de fire tot mai dens, fiind împărțită între locul de muncă, naveta zilnică, responsabilitățile familiale și alte activități, iar în acest flux neglijăm adesea să facem o pauză pentru a respira.
Toți avem o serie de activități de îndeplinit, persoane pe care să le susținem, sarcini, telefoane care sună și mii de idei care ne trec prin minte aproape continuu.

„De multe ori, nici nu mai observăm cât de mult ducem până când corpul începe să ne spună că este prea mult. Gestionarea stresului nu înseamnă doar să învățăm câteva tehnici prin care să ne calmăm. Înseamnă să devenim curioși față de ceea ce se întâmplă în noi. Să observăm ce simțim în corp, ce emoții apar și ce nevoie se află în spatele reacției noastre. Când suntem stresați, corpul vorbește. Poate apărea tensiune în umeri, un nod în stomac, maxilarul încordat, respirația superficială sau senzația că trebuie să rezolvăm totul imediat.”, a explicat pentru Libertatea Mirela Husaru, terapeut format în metoda Compassionate Inquiry, dezvoltată de Gabor Maté.
Primul pas este, de obicei, foarte simplu: să ne oprim pentru câteva momente și să monitorizăm ce se întâmplă în corpul nostru, ne recomandă terapeutul.
„Nu este nevoie să schimbăm imediat ceea ce simțim. Uneori, simplul fapt că rămânem cu experiența noastră, fără să o judecăm, creează deja un spațiu nou. Mindfulness-ul poate deveni astfel mai mult decât o tehnică de relaxare. Devine o formă de prezență față de noi înșine. Putem simți tălpile pe podea, putem observa respirația, putem lăsa pentru câteva momente telefonul deoparte și ne putem întreba ce se întâmplă cu adevărat în interiorul nostru.”, adaugă Mirela.
Mindfulness se bazează, în esență, pe ideea centrală de a observa activ ceea ce se desfășoară în momentul prezent, fără a încerca să reglementăm fiecare gând, emoție și senzație.
În loc să așteptăm o oră întreagă, putem începe imediat cu activități precum respirația conștientă, observarea corpului, atenția acordată sunetelor și meditația ghidată, toate acestea fiind realizabile în doar 10 minute în cadrul rutinei zilnice.
„Atunci când stresul devine greu de dus, căutăm în mod firesc modalități de a ne liniști. Mâncarea, telefonul, munca, cumpărăturile, controlul sau tendința de a avea grijă de toți ceilalți pot deveni feluri prin care încercăm să ne reglăm. În loc să ne judecăm pentru aceste comportamente, putem privi mai profund: Ce încerc să liniștesc acum? De ce am nevoie, de fapt? Ce ar putea să-mi ofere puțină siguranță în acest moment?”.
Mindfulness nu poate înlocui psihoterapia și nu presupune că toate răspunsurile la stres provin dintr-o singură cauză. Totuși, poate constitui un punct de plecare pentru o relație mai conștientă cu tine însuți.
Mirela Husaru ne prezintă o activitate ușoară, de două minute, care ne permite să percepem mai clar ceea ce se întâmplă în interiorul nostru.
„Putem începe chiar astăzi cu un exercițiu de două minute. Oprim ceea ce facem, așezăm tălpile pe podea și observăm respirația. Simțim corpul fără să încercăm să-l schimbăm. Apoi ne întrebăm: Ce se întâmplă în mine acum? și De ce am nevoie?. Nu trebuie să găsim răspunsul perfect și nici să rezolvăm problema pe loc. Este suficient să ne ascultăm. Felul în care reacționăm astăzi are, de multe ori, o poveste. Iar atunci când începem să privim acea poveste cu mai puțină judecată și mai multă compasiune, se poate deschide un spațiu pentru schimbare.”, spune terapeuta formată în metoda Compassionate Inquiry, dezvoltată de Gabor Maté.
Mindfulness-ul nu garantează, de fapt, eliminarea completă a tuturor emoțiilor neplăcute, a grijilor și a stresului. Poți să finalizezi o meditație de 10 minute și totuși să rămâi îngrijorat. Poți observa tensiune în corpul tău sau să constată că ai nevoie de odihnă sau de o schimbare. Totuși, acest lucru nu indică un eșec.
„Gestionarea stresului nu înseamnă să ajungem într-un punct în care nu mai simțim teamă, furie, tristețe sau copleșire. Înseamnă să putem rămâne în contact cu noi înșine și atunci când aceste emoții apar. Primul pas nu este să facem mai mult pentru a scăpa de stres. Primul pas este să ne oprim suficient cât să auzim ce încearcă să ne spună corpul.”,
Mirela Husaru a concluzionat acest aspect.
Este esențial să ne rezervăm cel puțin câteva minute zilnic pentru a asculta semnalele corpului.
Cercetările atestă eficacitatea acestor practici de meditație de timp scurt.
În 2026, revista Mindfulness a difuzat cea mai recentă analiză a activității cerebrale a 103 subiecți, printre care și persoane fără experiență anterioară în meditație. Studiul a utilizat înregistrări EEG cu 128 de canale și a evidențiat modificări ale activității cerebrale după aproximativ 2-3 minute de meditație, iar efectele lor au atins apogeul la intervalul de 7-10 minute.
„Acest studiu răspunde la o întrebare esențială: cât timp trebuie să medităm pentru a vedea rezultate? Răspunsul este simplu – nu foarte mult. Șapte minute pe zi pot face o diferență majoră”, a subliniat Balachundhar Subramaniam, profesor la Harvard Medical School și unul dintre autorii cercetării.
„Ce ne-a surprins cel mai mult în acest studiu este cât de repede apar modificări măsurabile în creier în timpul meditației. Poate că ai doar câteva minute disponibile între activitățile zilnice, dar asta nu înseamnă neapărat că nu ai suficient timp ca să meditezi.”, a mai adăugat dr. Balachundhar Subramaniam, într-un comunicat de presă primit de Libertatea.
O altă cercetare randomizată desfășurată pe 372 de adulți a indicat că sesiunile de meditație de 10 și 20 de minute au scăzut nivelul de stres al participanților.
Mai mult, o cercetare multicentrică, efectuată pe un grup de 2.239 de participanți, a demonstrat că efectuarea a patru exerciții de mindfulness, inclusiv scanarea corporală (body scan) și metodele de respirație, a redus nivelul de stres perceput, comparativ cu un grup de control.
Mai mult, în anul 2025 a fost efectuat un studiu clinic pe un eșantion de 1.458 de angajați, care a examinat eficacitatea unui program digital de meditație de 10 minute zilnic, implementat pe o durată de opt săptămâni. Membrii grupului de meditație au raportat o scădere notabilă a nivelului de stres perceput, iar aceste avantaje au persistat și la evaluarea ulterioară, efectuată după patru luni.
Studiul clinic a demonstrat că indivizii care meditează zilnic între 5 și 9,9 minute au înregistrat o scădere semnificativă a nivelului de stres, în contrast cu cei care meditează sub 5 minute pe zi.
Cele 10 minute dedicate exercițiului nu ar trebui interpretate ca o evaluare a performanței. Exercițiul nu reprezintă un eșec, chiar dacă la sfârșit nu te simți pe deplin relaxat.
Fundamental, intenția mindfulness-ului constă în a rămâne ancorat în realitatea prezentului, fără a reacționa imediat la fiecare senzație sau gând. Astfel, pentru a forma un obicei solid, o sesiune de doar zece minute pe zi este considerabil mai eficientă decât o practică extinsă efectuată doar ocazional.
Nu trebuie să dispui de mult timp liber pentru a scăpa de stres; chiar și 10 minute de mindfulness zilnic pot contribui la o stare de relaxare, potrivit studiilor. În mod specific, cercetările arată că exercițiile scurte de mindfulness pot reduce nivelul de stres. Mai jos găsești câteva tehnici simple care te pot elibera de griji.
O dintre cele mai simple tehnici implică direcționarea atenției tale către respirație.
Poți să te așezi într-un mod confortabil și să urmărești cum aerul pătrunde și părăsește plămânii, fără a încerca să reglezi fiecare inhalare și exhalare. În cazul în care mintea se îndreaptă spre alte gânduri, întoarce-te încet către respirație.
NHS, sistemul de sănătate al Regatului Unit, sfătuiește efectuarea tehnicilor de respirație pentru reducerea stresului, în mod constant, în special deoarece pot fi realizate în orice loc.
Începând de la tălpi și avansând gradual către vârf, concentrează-ți atenția pe fiecare segment în ordine: tălpi, gambe, abdomen, piept, mâini, umeri, gât și față.
Nu impune o stare de relaxare; doar observă ce simți, indiferent dacă este tensiune, căldură, presiune sau orice altă senzație.
În esență, nu e nevoie să schimbi senzațiile pe care le ai, ci să urmărești ce se întâmplă în corpul tău.
O cercetare a evaluat această metodă și a observat avantaje asupra unor parametri la indivizi cu durere cronică.
Stai în poziție statică și lasă-ți atenția să se alinieze natural la sunetele din jur.
Observă-le pur și simplu, fără a încerca să le analizezi, să le etichetezi sau să le judeci: un zgomot din imediata apropiere, unul mai îndepărtat, o voce, adierea vântului sau zgomotul traficului.
Această metodă de mindfulness concentrată pe sunete, care durează în jur de 10 minute, este sugerată de NHS Scotland, împreună cu exercițiile de respirație și cele de scanare corporală.
În decursul a 10 minute, este complet natural să îți vină în minte gânduri referitoare la locul de muncă, la familie, la bani sau la sarcinile pe care trebuie să le execuți.
Nu trebuie să încerci să elimini complet toate gândurile din mintea ta.
Conform explicațiilor detaliate ale NHS,
„a avea mintea complet goală nu este scopul meditației.”
Atunci când constatați că atenția a evadat, bastă să vă concentrați gândul și să readuceți, cu ușurință, focusul asupra respirației.
Dacă dorești să îmbini aceste tehnici într-o practică unică, poți adopta următoarea structură:
Această rutină este personalizată și nu corespunde unui protocol medical standard.
COMENTARII / 0