Premierul italian Giorgia Meloni solicită Comisiei Europene mai mult spațiu de manevră pentru a sprijini populația și companiile afectate de scumpirea energiei, argumentând că inflația ridicată majorează cheltuielile statului care se lovesc de regulile fiscale europene tot mai restrictive. Într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, Meloni avertizează că piețele europene de energie sunt „extrem de tensionate”, pe fondul crizei prelungite din Orientul Mijlociu.
În noua sa cerere, premierul italian Giorgia Meloni solicită Comisiei Europene să aducă flexibilitate în normele fiscale ale UE, susținând că inflația în creștere, cauzată de explozia prețurilor la energie, exercită presiune asupra gospodăriilor și companiilor, conform unei scrisori consultate de Euronews.
Într-un mesaj trimis președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și după consultarea cu Euronews, Meloni susține că escalada crizei din Orientul Mijlociu a condus la o stare de tensiune extremă în piețele europene de energie, iar prețul petrolului a urcat cu aproape 80%, în timp ce cel al gazelor a crescut până la 156
Citește șiAvertisment din partea agenției de rating Moody’s: Căderea guvernului Mureșan ridică semne de întrebare privind bugetul pe 2027, iar dobânzile cresc rapid
„În acest context, traiectoriile convenite ale cheltuielilor nete în cadrul fiscal european lasă un spațiu limitat pentru atenuarea impactului asupra gospodăriilor și companiilor fără a recurge la măsuri de înăsprire fiscală, într-un moment în care există riscuri semnificative de deteriorare a perspectivelor economice”, a adăugat Meloni.
Italia, care se pregătește pentru alegeri anul viitor, are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice raportate la PIB din UE, fiind depășită doar de Grecia, care a solicitat recent Comisiei o flexibilizare similară a regulilor fiscale.
Lidera italiană afirmă că guvernele colectează sume fiscale mai mari din cauza creșterii prețurilor, însă normele fiscale ale UE împiedică utilizarea acestor fonduri suplimentare pentru inițiative temporare de sprijin în sectorul energetic.
Mai mare inflație conduce în mod natural la creșterea veniturilor provenite din taxele indirecte, inclusiv TVA, iar alocarea acestor fonduri suplimentare pentru susținerea unor inițiative ce scad costurile energiei poate fi privită ca o intervenție fiscală discreționară. Totuși, această abordare poate fi restricționată de plafonările stabilite de traseele de cheltuieli naționale convenite, a precizat Meloni.
În calitate de soluție, lidera italiană solicită Bruxellesului să recunoască că o parte din cheltuielile suplimentare nu derivă din decizia guvernelor de a aloca fonduri suplimentare, ci din faptul că inflația majorează automat costul obligațiilor deja existente.
Meloni solicită ca executivul european să identifice o soluție prin care cel puțin o parte din aceste venituri suplimentare să fie alocată pentru
„măsuri temporare și țintite”
, destinate să atenuie efectul prețurilor ridicate la energie, o strategie pe care oficialii UE o au susținut de mai multe ori.
UE impune restricții asupra vitezei cu care guvernele pot crește cheltuielile, bazându-se pe plafonările stabilite în planurile lor bugetare. Totuși, dacă inflația depășește estimările, anumite cheltuieli publice se pot majoriza automat, cum ar fi pensiile indexate la costul vieții, ceea ce limitează spațiul guvernelor pentru a absorbi aceste costuri suplimentare.
UE impune plafonuri naționale pentru cheltuieli în valori nominale, indicând că autoritățile nu pot majoriza bugetele fără restricții atunci când inflația crește substanțial față de previziunile inițiale. În același timp, anumite categorii de cheltuieli publice se ajustează automat în funcție de evoluția prețurilor.
Meloni a declarat că cheltuielile afectate în mod direct de inflația care depășește ipotezele pe care s-a bazat planul bugetar italian reprezintă 20,4% din PIB, iar alte cheltuieli, care însumează încă 12% din PIB, ar fi supuse unor presiuni suplimentare în anul 2027.
„Suntem conștienți de riscul modificării unor reguli fiscale introduse recent, care urmăresc un obiectiv pe care îl împărtășim cu toții: sustenabilitatea datoriei. Suntem, de asemenea, pe deplin conștienți de angajamentele Italiei în cadrul procedurii de deficit excesiv aflate în desfășurare și de necesitatea respectării traiectoriei corective a cheltuielilor nete”, se arată în scrisoare. Meloni a cerut ca această problemă să fie discutată la următoarea reuniune a miniștrilor de Finanțe de la Bruxelles, din 9 octombrie.
COMENTARII / 0