Conform Il Post, specialiștii în proprietate intelectuală susțin că o astfel de garanție nu poate împiedica efectiv clonarea vocală realizată de inteligența artificială.
Giorgia Meloni a spus:
„Eu sunt Giorgia Meloni”
Citește șiStenograme din ședința PNL în care partidul lui Bolojan a decis să voteze Guvernul Luca Niculescu, cu PSD majoritar: „Țara are nevoie de guvern și altul nu se poate”
„Eu sunt Giorgia Meloni”
În ziua de luni, o cerere a fost depusă la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), autoritatea responsabilă pentru înregistrarea mărcilor la nivel european. Marca sonoră se bazează pe o înregistrare în care Meloni repetă de două ori aceeași expresie:
„Eu sunt Giorgia Meloni, eu sunt Giorgia Meloni”
Compania Praxi a întocmit cererea și a gestionat înregistrarea unor mărci sonore legate de vocile actorului Luca Ward și ale cântăreței Giusy Ferreri. Conform unui consultant al firmei, principalul obiectiv este de a descuraja fraudele care se bazează pe imitarea vocii unei personalități publice. În plus, marca ar putea ajuta la întărirea notorietății acesteia.
Înregistrarea nu previne, însă, clonarea vocii cu ajutorul inteligenței artificiale. Această tehnologie poate reda timbrul și inflexiunile unei persoane. Mai mult, poate produce și mesaje pe care acea persoană nu le-a rostit vreodată.
Ce aspecte acoperă marca sonoră, în realitate?
Experții menționați în Il Post susțin că marca sonoră reprezintă un mijloc conceput în primul rând pentru a proteja produse și servicii comerciale.
Printre cele mai cunoscute cazuri se numără sunetul de leu utilizat de Metro-Goldwyn-Mayer, care a fost înregistrat ca marcă sonoră în Uniunea Europeană. Alte cazuri includ tonul „tudum” al Netflix și melodia de start a Windows 95, creată de Brian
În cazul lui Meloni, cererea cuprinde categorii de servicii asociate divertismentului și producției artistice, alături de materiale digitale. O altă secțiune se concentrează pe organizarea de evenimente politice. Această ultimă secțiune indică faptul că măsura ar putea include și exploatarea neautorizată a vocii sale în campanii electorale.
🙄 [Deepfake ne pozna meja] 🙄
Politična pripadnost ne ščiti pred digitalnim nasiljem.
Italijanska premierka Giorgia Meloni se je nedavno znašla v središču odmevnega sodnega procesa, ki osvetljuje temno plat umetne inteligence – zlonamerne globoke ponaredke (deepfake). https://t.co/vSGZa6f5sz
— Državljan D (@DrzavljanD) August 20, 2026
Un profesor de drept comercial citat de publicația italiană consideră că înregistrarea transmite mai degrabă un semnal politic: acela că Meloni încearcă să limiteze folosirea numelui și vocii sale pentru răspândirea unor mesaje false. Totuși, experții consideră că marca sonoră nu este instrumentul juridic ideal pentru acest obiectiv.
Chiar și după ce marca a fost înregistrată, vocea poate fi clonată.
Se observă o diferență semnificativă între salvarea unei mărci sonore și protecția vocii unui individ. Când o propoziție este pronunțată de o voce umană, drepturile legale ale mărcii se concentrează asupra înregistrării reale. În evaluare se includ propoziția, caracterul tonal, modul de intonație, ritmul și felul în care acestea se manifestă în înregistrare.
Dreptul de control asupra oricărui mesaj creat artificial cu vocea lui Meloni nu este garantat automat de înregistrarea mărcii sonore. De exemplu, utilizarea unei imitări vocale pentru a pronunța o altă propoziție nu constituie, în mod izolat, o încălcare a mărcii sonore înregistrate.
Totuși, măsura poate genera un oarecare nivel de descurajare. Indivizii care nu sunt conștienți de granițele exacte ale protecției legale ar putea alege să nu aplice vocea în situații protejate de marcă. Totuși, impactul se estimează mult mai redus pentru entitățile specializate în fabricarea și răspândirea de deepfake-uri și dezinformare.
Italia dispune deja de cadre legale pentru a se opune deepfake-urilor.
Experții menționează că înregistrarea mărcii sonore nu constituie singura și nici cea mai adecvată modalitate de a asigura protecția vocală a unei persoane. Vocii se aplică și reglementările referitoare la dreptul la imagine și la drepturile de autor. În plus, dacă vocea este recunoscută ca identificator biometric, aceasta se supune și regimului protecției datelor personale.
Italia introduce, începând cu anul 2025, o prevedere penală dedicată deepfake-urilor. Articolul 612-quater din Codul Penal poate pedepsi astfel de fapte cu până la cinci ani de închisoare. În situația unei clonări neautorizate a vocii lui Meloni, această lege ar putea avea o relevanță mai mare decât protecția oferită de marca sonoră.
Prin urmare, înregistrarea „Eu sunt Giorgia Meloni” nu poate opri tehnologia capabilă să reproducă vocea premierului italian. Miza este în principal juridică și preventivă: să ofere un alt instrument împotriva utilizărilor comerciale neautorizate și să semnaleze celor care ar încerca să folosească vocea sa în mod fraudulos.
COMENTARII / 0