Gonartroza: vârstă, stil de viață și genetică, factori cheie. Mișcarea, esențială după protezarea genunchiului

Problemele de genunchi persistente, care nu se ameliorează prin metode de tratament convenționale precum administrarea de analgezice, fizioterapie și sprijinirea cu ajutorul unui baston, semnalează...

Problemele de genunchi persistente, care nu se ameliorează prin metode de tratament convenționale precum administrarea de analgezice, fizioterapie și sprijinirea cu ajutorul unui baston, semnalează necesitatea efectuării unei protezări totale a genunchiului. Această procedură implică înlocuirea articulației deteriorate din cauza gonartrozei sau a unui traumatism. Potrivit dr. Claudiu Călin, medic specialist în ortopedie-traumatologie la Spitalul de Ortopedie MedLife, o proteză de genunchi are o durată de viață de aproximativ 20 până la 25 de ani.

„Operaţia nu vindecă gonartroza, ci face parte din tratamentul acesteia”

, a declarat medicul.
După intervenție, pacienții trebuie să adopte un stil de viață care să includă o activitate fizică regulată și menținerea unei greutăți corporale optime pentru a asigura succesul pe termen lung al tratamentului chirurgical.

Citește șiCe fac oamenii a-și proteja sănătatea iarna: 7 obiceiuri cheie

Factorii care afectează în mod deosebit articulația genunchiului sunt vârsta, supraponderabilitatea și un mod de viață caracterizat prin lipsă de activitate fizică.

Degradarea articulației genunchiului duce la afectarea structurii și funcționalității acestuia.
Odată cu îmbătrânirea naturală a articulației, cauzată de înaintarea în vârstă, și gonartroza începe să se dezvolte, provocând dureri și reducând treptat mobilitatea pacientului, pe măsură ce cartilajul articular se deteriorează și capetele oaselor se ating.
Această condiție poate fi rezultatul unei combinații de factori, printre care se numără alinierea defectuoasă a genunchiului, un stil de viață sedentar, obezitatea și traumatismele suferite.

După protezarea genunchiului, mișcarea devine esențială

pentru menținerea mobilității și reducerea riscului de complicații ulterioare.
→ Nu, am nevoie de un paragraf, asa ca te rog sa reformulezi ultimul paragraf din textul dat, inainte de a-mi trimite informatiile incorecte.

Articulația genunchiului este afectată de o boală care îi compromite funcționalitatea.
Pe măsură ce cartilajul articular se degradează și capetele oaselor se ating, gonartroza duce la apariția durerilor și la reducerea mobilității pacientului.
Cauzele acestei afecțiuni sunt multiple: înaintarea în vârstă, alinierea defectuoasă a genunchiului, lipsa de mișcare, obezitatea și traumatismele.

Viața activă fără dureri este obiectivul principal al pacienților cu gonartroză care optează pentru protezarea genunchiului.
Oamenii vor să trăiască mai mult și, odată cu înaintarea în vârstă, necesitatea de a rămâne sănătoși și mobili devine esențială pentru a desfășura activitățile zilnice pe perioade cât mai lungi.
Dr. Claudiu Călin subliniază că, după o anumită vârstă, calitatea vieții devine o prioritate, în ciuda degenerărilor articulare care pot apărea.
Atunci când durerile nu pot fi controlate prin metode conservatoare, precum recuperarea medicală, infiltrații și medicamente, și sunt însoțite de reducerea mobilității, pacienții sunt determinați să caute soluții chirurgicale.

„Pacienţii cu gonartroză care vin la consultaţie în vederea protezării sunt persoane care vor să se bucure de o viaţă activă fără dureri. Speranţa de viaţă a crescut şi cu cât trăim mai mult, cu atât avem nevoie să fim sănătoşi, să ne putem mişca şi să facem cât mai multe activităţi pentru cât mai mult timp. Vorbim despre calitatea vieţii, viaţă care continuă şi după 60 de ani când apar, în general, aceste degenerări. Durerile care nu pot fi calmate prin măsuri conservatoare, respectiv recuperare medicală, infiltrații, medicamente şi care vin la pachet cu lipsa de mobilitate sunt cele care îi determină pe pacienţi să caute soluţii chirurgicale”

, a declarat dr. Claudiu Călin.

Procesul de îmbătrânire nu reprezintă singurul factor care contribuie la apariția gonartrozei, o afcțiune care impune intervenția chirurgicală de artroplastie totală. Un stil de viață contemporan caracterizat prin lipsa activității fizice regulate și un aport caloric excesiv la mese conduce la creșterea ratei de obezitate, care, la rândul său, accelerează deteriorarea articulației genunchiului.

Excesul ponderal are un impact semnificativ asupra genunchilor noștri, supraîncărcându-i cu o presiune suplimentară. În același timp, stilul de viață al majorității oamenilor nu impune o activitate fizică intensă, favorizând astfel o viață sedentară. Această rutină zilnică, care se rezumă la deplasări între mașină și birou, are un efect negativ asupra articulațiilor noastre, deoarece mișcarea fizică este esențială pentru menținerea sănătății acestora. Conform unui principiu matematic simplu, cu cât o persoană este mai activă, cu atât starea de sănătate a articulațiilor sale este mai bună. Dimpotrivă, lipsa de activitate fizică duce la deteriorarea articulațiilor. Din acest motiv, tuturor pacienților li se recomandă să adopte un stil de viață mai activ după intervenția chirurgicală, inclusiv schderea în greutate și efectuarea regulată de exerciții fizice. Această disciplină devine esențială pentru menținerea activității fizice, deoarece intervenția de protezare reprezintă o parte a tratamentului complet al bolii artrozice. Prin intervenția chirurgicală, se înlătură sursa durerii, adică articulația afectată, și se restabilește starea inițială de dinainte de îmbolnăvire, însă schimbarea stilului de viață sedentar este o parte integrantă a tratamentului complet.

În anumite situații, înlocuirea completă a articulației genunchiului poate fi necesară pentru pacienții care suferă de genu valgum, o afecțiune în care genunchii au forma literei X.
Numărul de femei cu această deformare a crescut semnificativ în ultima perioadă.

„Prin tehnici chirurgicale, calcule și planning preoperator, reconstituim anatomia cât mai aproape de normal”

,
potrivit Dr. Claudiu Călin, care adaugă:

„Practic, intervenţia chirurgicală presupune montarea unei proteze ale cărei componente sunt fixate la nivelul femurului și la nivelul tibiei cu un ciment medical. Între cele două se pune o interfaţă de polietilenă”

.

Dr. Călin menționează cazul unei paciente care a suferit o protezare a genunchiului la o vârstă relativ fragedă, înainte de a împlini 58 de ani. La evaluarea efectuată la trei luni după intervenție, aceasta a exprimat dorința de a continua cu operația la celălalt genunchi.

“Boala determinată de anatomie deficitară, de surplus ponderal sau pur și simplu, de o predispoziţie genetică, afectează ambele segmente și atunci e nevoie de această artroplastie totală bilaterală, în doi pași”

, a adăugat dr. Călin.

Leziunile traumatice, potrivit spuselor medicului, pot induce artroza pe termen lung, ca urmare a unor accidente care provoacă fracturi și leziuni ale ligamentelor meniscale. În situațiile în care mobilitatea devine limitată, o soluție posibilă este înlocuirea articulației afectate.

În procesul de refacere a capacităților fizice, recuperarea medicală are un rol vital în atingerea obiectivului de a duce o viață activă. Este crucială pentru pacient, care își dorește să fie activ, după cum afirmă specialiștii.

Recuperarea rapidă este o prioritate după procedura chirurgicală, pacientul fiind asistat în mobilizarea sa încă din ziua următoare intervenţiei. În general, după un 4 zile de spitalizare, pacientul este externat.

Recuperarea după intervenție se realizează cu sprijinul kinetoterapeuților care prescriu exerciții de reabilitare.
Inițial, aceste exerciții sunt mai puțin solicitante, însă sunt urmate de un plan de progresiune individualizat, adaptat fiecărui pacient în parte.

„Mersul cu sprijin pe picior este permis imediat”

După intervenție, pacienții sunt externați atunci când devin complet independenți, fiind capabili să meargă cu sprijin pentru o perioadă determinată, care variază în funcție de factori precum starea preoperatorie, vârsta și tonusul muscular.

Recuperarea medicală reprezintă un aspect crucial pentru pacientul care dorește să aibă o viață activă după intervenția chirurgicală. Activitatea fizică și pierderea în greutate, atunci când este necesar, sunt măsuri obligatorii care contribuie la menținerea sănătății pacientului, inclusiv a părții semiartriciale a genunchiului. O pacientă de-a mea a reușit să piardă 19 kg în doar 4 luni de la operație și i-am adus felicitări pentru acest efort considerabil. Fiind până în 60 de ani, aceasta își dorește să se bucure de o viață împlinită și a înțeles necesitatea unor schimbări semnificative în ceea ce privește alimentația și activitatea fizică.

Cu cât ne mişcăm mai mult, cu atât articulaţiile ne sunt mai sănătoase

, a accentuat specialistul în ortopedie.

Durata de viață a protezelor este cuprinsă între 20 și 25 de ani, însă datorită faptului că majoritatea sunt implantate la persoane în vârstă, situațiile în care medicii sunt nevoiți să înlocuiască aceste dispozitive sunt extrem de rare.

25 de ani este durata de viață a unui implant, însă aceasta depinde de mai mulți factori, printre care gradul de utilizare a implantului, masa corporală și modul de recuperare.
Mișcarea devine esențială pentru pacienții care au suferit o protezare a genunchiului, deoarece aceasta îi ajută pe aceștia să mențină o stare de sănătate optimă pentru o perioadă cât mai lungă de timp.
Potrivit studiilor, odată cu înaintarea în vârstă, este necesar să se crească nivelul de activitate fizică.

„Mişcarea trebuie să devină stil de viaţă. De la exerciţii de întindere, tonifiere musculară, cardio, bicicletă, înot, toate fac bine. După o artroplastie nu există interdicţii pentru vreun sport. Evident, ca oricine, şi pacienţii trebuie să aibă grijă să nu se accidenteze, dar altfel nu sunt interdicţii”

, a declarat ortopedul.
Astfel, pacienții cu proteze de genunchi pot practica diverse activități fizice, precum și orice altă persoană.

Mișcarea fizică are un impact semnificativ, spre deosebire de factorii genetici care nu sunt decisivi în cazul Gonartrozei. Exercitiul fizic regulat este esențial pentru menținerea mobilității și reducerea simptomelor acestei afecțiuni.

„După protezarea genunchiului, mișcarea devine esențială”

Factorul genetic poate juca un rol semnificativ în apariția gonartrozei, avertizează specialistul, menționând că istoricul familial reprezintă un indicator important, persoanele cu părinți sau bunici afectați de artroză fiind expuse unui risc mai crescut.

Gonartroza poate fi influențată de o predispoziție, însă impactul acesteia poate fi diminuat prin adoptarea unui stil de viață activ. În cazul în care activitatea fizică este inexistentă, riscul de a dezvolta această afcțiune crește, mai ales dacă există și o componentă genetică care te face mai vulnerabil decât restul populației.

„Aşa că e indicat să iei măsuri din timp dacă ai în familie cazuri de gonartroză”

, a declarat medicul ortoped, subliniind importanța prevenirii.

Un demers amplu de informare și educare privind prevenția și un stil de viață sănătos pe termen lung este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România.
Acest articol face parte din efortul susținut de MedLife pentru promovarea unui mod de viață echilibrat și a măsurilor preventive în rândul populației.

MedLife adoptă o abordare prudentă și responsabilă în ceea ce privește sănătatea, concentrându-se pe necesitățile individuale ale pacienților. Evaluările medicale detaliate, realizate de echipe de medici experimentați și susținute de tehnologii avansate, stau la baza deciziilor terapeutice. Prin intermediul soluțiilor inovatoare de diagnosticare și tratament, precum și prin expertiza în genomică, MedLife oferă posibilitatea identificării precoce a riscurilor asociate bolilor frecvente sau determinate de stilul de viață, cu scopul de a sprijini oamenii în a-și menține sănătatea.

Sănătatea este un obiectiv care necesită o abordare activă și preventivă, intervenind prompt pentru a evita ca problemele de sănătate să aibă un impact asupra stabilității și calității vieții persoanelor. Sănătatea nu se rezumă doar la absența bolilor, ci presupune și energie, mobilitate și echilibru, indiferent de vârstă. În acest sens, MedLife alocă resurse pentru soluții care promovează o stare de sănătate pe termen lung și favorizează o viață trăită în mod sănătos, nu numai în prezent, ci și în viitor.

Pentru detalii suplimentare privind opțiunile de servicii oferite, www.medlife.ro reprezintă o sursă utilă de informații.

COMENTARII / 0