Granița disperării: Cine erau românii care încercau să fugă în Ungaria în ultimii ani ai comunismului

Noua informație prezentată de CNSAS, derivată din documentele din arhiva ex‑Securității, ilustrează amplua fenomenului în intervalul 1987–primele opt luni din 1989. La frontieră, mai mult...

Noua informație prezentată de CNSAS, derivată din documentele din arhiva ex‑Securității, ilustrează amplua fenomenului în intervalul 1987–primele opt luni din 1989.

La frontieră, mai mult de 11.600 de persoane au fost prinse

Informațiile furnizate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) arată o intensificare bruscă a încercărilor de evadare pe măsură ce România se îndrepta spre căderea regimului Nicolae Ceaușescu.

Citește șiLiberalii decid sâmbătă cum se vor poziţiona faţă de Guvernul Niculescu. Părerile sunt împărţite în PNL

În 1987, 219 de persoane au reușit să traverseze frontieră în mod ilegal, în timp ce 594 au fost arestate. Anul următor, o nouă modalitate de evadare a câștigat popularitate: 6.562 de persoane care ajungeau în Ungaria în excursii sau ca tranzit au ales să nu se întoarcă în România.

În anul 1989, situația a suferit o nouă transformare, odată cu restricționarea criteriilor de obținere a pașapoartelor. În doar primele opt luni ale anului, 5.406 persoane au fost arestate în încercarea de a traversa ilegal granița de vest, în timp ce aproximativ 1.700 dintre ele au reușit să treacă.

În totalul intervalului examinat, rapoartele reflectă 11.607 indivizi prinși în încercări de traversare secretă.

Tinerii și lucrătorii se află în epicentrul exodului

Statistici ale Securității definesc și caracterul celor dispuși să-și asume riscul unei astfel de încercări. Dintre indivizii care au reușit să traverseze clandestin, 2.457 aveau vârste între 19 și 30 de ani, iar 1.015 aveau între 31 și 40 de ani.

Printre persoanele capturate la frontieră, 9.145 erau bărbați, comparativ cu 2.462 femei, evidențiind o dominanta majoritară a masculinității.

În grupul de persoane arestate, muncitorii calificați reprezintă categoria profesională cea mai abundentă, cu 5.450 de indivizi. Documentele indică, de asemenea, 2.382 de muncitori necalificați și 1.149 de elevi.

Printre cei care au rămas în Ungaria după excursii, se evidențiază un grup semnificativ de specialiști: 177 de ingineri, 132 de medici și farmaciști, 136 de profesori și 49 de economiști și juriști.

Chiar și membri PCR au decis să nu revină.

Data scoate la iveală un aspect semnificativ legat de nivelul de nemulțumire din ultimii ani ai regimului. Printre persoanele care au plecat în excursii și au rămas fără statut legal în Ungaria se numără 1.338 de membri ai Partidului Comunist Român și 2.540 de membri ai Uniunii Tineretului Comunist.

Componența etnică diferă în funcție de modalitatea de plecare. Din 7.661 de cereri aprobate pentru stabilirea definitivă în străinătate, 7.367 aparțineau unor etnici maghiari și 257 unor români. În cazul trecerilor clandestine, proporția românilor era considerabil mai mare: dintre cele 11.607 persoane prinse, 4.157 erau români și 6.897 maghiari.

Bihor a devenit centru principal al evadărilor către Ungaria

Locația geografică a jucat un rol decisiv în acest fenomen. În documentele menționate de CNSAS, județul Bihorul este înregistrat cu 1.868 de traversări clandestine realizate, 3.284 de persoane interceptate la graniță și 1.984 de persoane care au rămas în Ungaria după deplasări.

În ceea ce privește Satu Mare și Arad, acestea au înregistrat un număr considerabil de încercări, în timp ce Clujul s-a evidențiat prin volumul mare al plecărilor definitive care au primit aprobarea.

Statisticile se bazează pe documente stocate în arhiva Ministerului Apărării Naționale, în cadrul cabinetului lui Iulian Vlad, ultimul conducător al Securității comuniste. Privind în urmă la aproape patru decenii, cifrele ilustrează amploarea unei crize pe care regimul încerca să o subție: tot mai mulți oameni se pregăteau să renunțe la viața lor în România și, uneori, să-și asume riscul libert

COMENTARII / 0