În prezent, la Nea Makri, situată la 30 de kilometri de Atena, se află al treilea grup de pompieri români care au fost trimisi în Grecia în această vară.
40 de persoane, din cadrul modulului RO GFFF-V, sunt specializate în combaterea incendiilor forestiere cu ajutorul vehiculelor. Au sosit la sfârșitul lunii august și au preluat autospecialele, echipamentele și responsabilitatea de la colegii care au petrecut aici cele două săptămâni anterioare.
În același timp, România a expediat în această vară unități de pompieri în Franța. Inițial, intervenția era programată pentru perioada 1-31 iulie, însă, din cauza incendiilor, a fost prelungită la cererea autorităților franceze. La începutul lunii august, un al treilea grup de 40 de pompieri a preluat sarcinile operaționale.
Citește șiRusia atacă Ucraina, în ciuda armistițiului Trump; Zelenski avertizează
CITEȘTE AICI Cum se pregătesc pompierii români pentru marile incendii din Grecia
Misiunea pompierilor români face parte din programul european de prepoziționare, derulat prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene și coordonat de DG ECHO – European Civil Protection and Humanitarian Aid Operations al Comisiei Europene. Prin acest program, echipe de pompieri sunt trimise preventiv în statele cu risc ridicat de incendii, pentru a putea interveni rapid dacă forțele locale au nevoie de sprijin. În 2026, 777 de pompieri din 14 state au fost prepoziționați în Grecia, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Cipru.
În cazul pompierilor prepoziționați acolo, există posibilitatea ca anumite zile să nu includă fără nicio intervenție efectivă. Totuși, aceste zile nu se transformă în concedii.
La 8.00, se deschide ziua.
Agenda modulului românesc la Nea Makri începe la 8.00, însoțită de briefingul și apelul de dimineață.
Se confirmă prezența și starea oamenilor, iar conducerea contingentului stabilește activitățile zilei.
„Atunci când nu avem intervenții, avem un program bine structurat, astfel încât să fim permanent pregătiți pentru o eventuală misiune”, maiorul Ionuț Cobziuc a precizat că a vorbit pentru Mediafax.
Între orele 8.30 și 9.30 se desfășoară sesiunea de antrenament fizic. Ulterior, se inițiază sesiunea de instruire teoretică sau practică.
Sportul nu este considerat o activitate secundară.
temperaturile extreme și intervențiile ce pot dura ore întregi, împreună cu echipamentele de protecție, impun un efort fizic considerabil asupra pompierilor, iar pregătirea trebuie să fie susținută pe tot parcursul misiunii.
Cobziuc afirmă că pregătirea fizică de dimineață devine mai crucială din cauza temperaturilor înalte din Grecia. În afară de exercițiile sportive, se desfășoară antrenamente, sesiuni teoretice și schimburi de proceduri și experiență.
Se va efectua și controlul tehnic.
Vehiculele speciale, instalațiile, furtunurile, accesoriile și alte echipamente trebuie să fie capabile să părăsească baza în orice moment. Verificarea acestora face parte din programul zilnic, fiind menită să asigure capacitatea operațională.
Începând cu 11.30: în stare de alertă sau în fază de patrulare.
După ce s-a finalizat pregătirea de dimineață, programul se modifică.
„Începând cu ora 11.30 suntem în stand-by sau desfășurăm activități de patrulare”, spune Cobziuc.
Patrularea nu se limitează doar la prevenție; reprezintă și un instrument prin care pompierii români se familiarisează cu terenul.
Pentru un pompier care provine din România, Attica se distinge printr-o vegetație distinctă, un relief variat, căi de acces diferite și zone vulnerabile noi. Aceste aspecte trebuie să fie bine cunoaște înainte ca un foc să transforme o deplasare normală într-o cursă împotriva timpului.
În perioadele în care risc ridicat prevalează, patrulele se concentrează asupra zonelor considerate expuse. Pe 10 august, odată ce în Attica a fost stabilit un nivel 4 de pericol de incendiu, modulul românesc a efectuat patrulare în nord‑estul localității Nea Makri, alături de pompieri și ofițeri de legătură din Grecia.
Programul poate cuprinde exerciții tactice în bază sau în teren.
În august, pompierii au simulat, printre altele, un incendiu care amenința un complex de rulote unde exista riscul exploziei unor butelii de gaz. În alt exercițiu, împreună cu francezii, scenariul prevedea propagarea focului spre o clădire în care se aflau trei victime.
La 20.45, se desfășoară debriefing. Totuși, ziua nu se încheie cu adevărat.
În seară, pornește segmentul administrativ.
Pompierii își organizează sarcinile pentru data următoare și comunică către IGSU rapoartele privind activitățile efectuate în acea zi.
La 20.45, se desfășoară sesiunea de debriefing, însoțită de membrii Celulei de Coordonare a Ofițerilor de Legătură.
Odată ce rutina zilnică se încheie, pompierii dispun de o perioadă de relaxare, însă în limitele stabilite de misiune. Totuși, aceștia rămân în stare de alertă.
Prin urmare, telefonul poate produce un sunet de apel.
Începând cu acel moment, programul la 8.00, 11.30 sau 20.45 nu mai are relevanță.
În momentul în care focul se aprinde, planul se pierde.
O intervenție reală nu se încheie odată ce se apropie seara și nici nu se finalizează odată ce se încheie un ciclu de opt ore de schimb.
În funcție de amploarea incendiului, oamenii pot rămâne în dispozitiv ore întregi, uneori pe timpul întregii nopți, iar în situații dificile misiunea poate ajunge spre 24 de ore, cu rotații ale personalului acolo unde situația permite.
În această vară, activitățile desfășurate la basă evidențiază rapiditatea cu care rutina poate dispărea.
În noaptea dintre 1 și 2 august, pompierii români au fost trimisi la incendiul din zona Veniza, Attica.
În zona imediat apropiată de frontul incendiului, au intervenit pentru a împiedica propagarea focului către localități și alte obiective situate în direcția de avansare. În plus, au asistat la evacuarea și salvarea animalelor.
Vântul își schimbă constant direcția și intensitatea, iar pompierii s-au confruntat cu nevoia de a muta permanent echipamentul.
IGSU a declarat că intervenția realizată de români a avut loc continuu în noapte. Imediat după finalizarea misiunii, grupul s-a întors la sediu pentru a reconstitui capacitatea de intervenție și a pregăti tehnica.
În doar câteva ore, de la antrenament la foc real.
În data de 10 august, cetățenii români au primit din nou avertizare.
În prezent, focul a izbucnit la Kalivia Thorikou, aflat în sudul Atticăi.
Modulul a fost încorporat în echipamentul orchestrat de autoritățile elene. Printre sarcinile pe care le-au îndeplinit românii se număra furnizarea de apă pentru autospecialele grecești, prin utilizarea cisternei de 30.000 de litri aduse din România.
O zi după aceea, peste 15 kilometri de la Nea Makri, a izbucnit un alt foc în regiunea Imeros Pefkos.
Când echipajele au sosit, incendiul a acoperit în jur de 10.000 de metri pătrați. Românii au ajutat la identificarea și oprirea focului, iar din nou au furnizat apă autospecialelor grecești.
Instruirea rămâne activă chiar și în perioadele în care nu există focuri, iar aceste tipuri de misiuni ilustrează motivul pentru care acest lucru se întâmplă.
„Scopul este să fim pregătiți în orice moment pentru o intervenție și să putem reacționa cât mai rapid și eficient”
, declară Ionuț Cobziuc.
În Franța, nopțile au fost petrecute în preajma focului.
Pompierii români aflați în Franța au constatat aceeași realitate.
În prima lor operațiune a verii, activitatea a luat naștere în seara zilei de 1 iulie și a perdurat până la zorii, în regiunea Pouzols-Minervois, din departamentul Aude.
Vântul puternic, terenul accidentat și vegetația densă au favorizat propagarea rapidă a focului și apariția unor focare noi. Românii au lucrat sub comanda autorităților franceze pentru limitarea incendiului și protejarea locuințelor amenințate.
Câteva zile mai târziu, la Montalba, aproape 20 de pompieri români au rămas peste noapte în sectorul repartizat, monitorizând incendiul și protejând gospodării și un parc fotovoltaic. Dimineața au intrat în dispozitiv și mijloace aeriene. Pentru ca intervenția să poată continua, efectivele românești au fost rotite astfel încât o parte a oamenilor să se poată reface fizic.
În data de 5 august, în regiunea Montfort, modulul românesc a continuat activitatea fără întreruperi, în colaborare cu echipele franceză și sârbe. Pompierii au furnizat apă atât vehiculelor speciale de teren, cât și unui elicopter utilizat în operațiunea de stingere a incendiului.
Acesta reprezintă aspectul opus al prepoziționării: anumite zile presupun exerciții fizice, sesiuni teoretice și patrulare. Altele pornesc la bază și se încheie în dimineața următoare în fața unui incendiu.
„Familia este permanent în gândurile noastre”
Aceste misiuni sunt programate prin rotații, pentru că angajații petrec săptămâni îndepărtate de domiciliu.
În Grecia, pentru echipa existentă, aspectul profesional reprezintă doar una dintre dificultăți.
„Planul familial reprezintă unul dintre cele mai dificile aspecte ale acestei misiuni. Suntem plecați departe de familie pentru mai multe săptămâni și știm că, în orice moment, putem fi solicitați pentru o intervenție
”, spune Ionuț Cobziuc.
În cadrul contingentului, el spune că membrii încearcă să compenseze distanța prin faptul că lucrează ca o echipă și se susțin reciproc.
Conexiunea cu familia de acasă persistă, totuși, în mod constant.
„Familia este permanent în gândurile noastre
El a oferit un răspuns referitor la săptămânile petrecute departe de casă, iar acesta se încheie într-un mod simplu:
„Până la urmă, știm că aceasta este meseria noastră și că, atunci când oamenii au nevoie de ajutor, trebuie să fim acolo.”
Motivul pentru care pompierii români se deplasează în fiecare vară
România se numără printre statele care au participat în mod continuu la programul european de prepoziționare.
În cadrul întâlnirilor desfășurate la bază din Nea Makri, reprezentanții programului au demonstrat că România și Bulgaria au participat în fiecare dintre cei cinci ani de funcționare a inițiativei, 2022-2026.
Pompierii consideră că deplasarea nu reprezintă doar o activitate de sprijin.
Maiorul Cobziuc, care se află în Grecia pentru a doua oară, afirmă că experiența dobândită aici poate fi utilizată ulterior în România.
2022 a fost anul în care discuțiile din cadrul programului au subliniat importanța ajustării echipamentului individual la temperaturile și condițiile specifice incendiilor mediteraneene. Echipele își schimbă proceduri, tehnici și tactici pentru a putea adopta cele mai eficiente metode din sistemul celuilalt.
COMENTARII / 0