Grecia vinde curent ieftin pe timpul zilei și importă curent scump seara, la fel ca România. Bulgaria, marele exportator din regiune

La 20:00, odată ce producția solară scade, Bulgaria poate trimite în Grecia curentul electric pe care l‑a importat de acolo cu doar câteva ore în...

La 20:00, odată ce producția solară scade, Bulgaria poate trimite în Grecia curentul electric pe care l‑a importat de acolo cu doar câteva ore în urmă. În August 2026, importurile din Grecia au ajuns la 750 MW în jurul prânzului, în timp ce exporturile către Grecia s-au ridicat la aproximativ 700 MW la 20:00, conform analizei Kathimerini citată de Rador.

Bulgaria a beneficiat de baterii care au permis exploatarea producției de energie la prețuri reduse obținute în timpul prânzului, în momente în care cererea și costurile erau mai mari. Producția ieftină a fost valorificată în aceste perioade. Informațiile provin din studiul realizat de Comisia Europeană asupra Planului bulgar de Redresare și Reziliență, recunoscut ca exemplu pentru țările membre ale Uniunii Europene.

Creșterea producției de energie electrică din instalații fotovoltaice a modificat semnificativ mixul energetic al Bulgariei. Între 2021 și 2026, ponderea energiei solare în producția totală de energie electrică a crescut de la 4% la 21%, în timp ce puterea fotovoltaică instalată a crescut de la 1,3GW la 7,2 GW. Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) a susținut jumătate din această creștere prin intermediul unui program cu o capacitate de 3,2GW, care combină unități de energie din surse regenerabile și sisteme de stocare în același spațiu. În același timp, rețeaua pentru transportul energiei electrice a fost modernizată și va putea prelua 5,4GW de putere nouă din surse regenerabile, facilitând dezvoltarea de noi proiecte.

Citește șiMarina franceză interceptă semi-submersibil cu cocaină în Atlantic

Planul de redresare și reziliență din Bulgaria a preconizat reforme dedicate pentru optimizarea structurii administrative, introducând proceduri de autorizare și de conectare la rețea mai simplificate. În plus, planul prevede un angajament de a determina zonele cheie unde se pot lansa proiecte eoliene terestre cu o capacitate totală de cel puțin 2GW, ceea ce reprezintă patru ori puterea eoliană instalată în prezent în țară.

Îmbunătățirea notabilă a stocării energiei în baterii și a producției din surse solare a dus la o furnizare mai constantă de electricitate în Bulgaria. Prin sprijinul Mecanismului european de redresare și reziliență (RRF), capacitatea bateriilor instalate a depășit 16 GWh. În perioadele de vârf, descărcarea acestora poate acoperi până la 30% din producția totală de energie electrică, conform aceleiași analize.

Într-un eșantion reprezentativ al zilelor lucrătoare din septembrie, panourile fotovoltaice au înregistrat, singure, o producție superioară celei ale centralelor pe cărbune în zece intervale orare. Prin combinarea cu energia electrică stocată în baterii în rețea, avansul energiei solare atinge șaisprezece ore. În consecință, depozitarea poate acoperi mai multe perioade din dimineața devreme și seara târziu, în momentele în care producția solară este redusă sau absentă.

În august 2024, diferența de prețuri se manifesta prin faptul că costurile din seară depășeau media zilnică cu 150%. În august 2026, acea disparitate s-a redus la 40%. Comisia a estimat că, dacă fluctuațiile intrazilnice din 2026 ar fi urmat modelul din 2024, tarifele la orele de vârf ar fi putut crește cu până la 150 de euro pe MWh. Acest scenariu rămâne pur orientativ, întrucât în aceeași perioadă, producția din surse regenerabile a crescut și interconectările au fost consolidate.

Valoarea bateriilor a crescut datorită investițiilor care au venit însoțite de modificări în rețele și pe piețe. Planul bulgar de redresare și reziliență a promovat întărirea interconexiunilor și integrarea piețelor cu Grecia și România. În cadrul național, liberalizarea pieței de echilibrare în 2025 a permis bateriilor să furnizeze servicii care susțin rețeaua în gestionarea variațiilor de producție și cerere.

Avantajul regional a fost resimțit și în țara românească. În luna august a anului 2026, în momentul în care producția de la centrala nucleară Cernavodă a scăzut, Bulgaria a trimis către România cu aproximativ 1 GW în plus în perioadele de vârf, în comparație cu luna august a anului 2024. Aceeași rețea care a facilitat importul de energie solară accesibilă din Grecia a conferit Bulgariei o flexibilitate sporită pentru a susține și piața românească în momentele în care nevoile acesteia au crescut.

Bulgaria și Grecia au suferit modificări ale fluxurilor transfrontaliere de energie, conform analizei UE, datorită bateriilor instalate în Bulgaria și stocării energiei verzi generate în Grecia. În trecut, Bulgaria furniza electricitate în faza diurnă și o importă în perioada de vârf de seară. Astăzi, însă, țara importă mai frecvent pe parcursul zilei și exportă în cantități mai mari seara.

Ministerul Mediului și Energiei din Atena a emis un comunicat care stabilește că, odată ce se finalizează analiza cererilor de investiții pentru acordarea condițiilor de racordare, se va deschide oportunitatea de a accelera stocarea în Grecia. În cadrul invitației de exprimare a interesului pentru proiecte cu o putere totală de până la 4.700 MW, au fost prezentate 831 de cereri, însumând o capacitate totală de 12.319 MW.

Traducere de Rador – Carolina Ciulu

© G4Media.ro.

COMENTARII / 0