Grindeanu: AUR, un partid extremist?

În cursul serii de joi, la postul de televiziune Antena 3 CNN, Sorin Grindeanu a primit o întrebare privind natura partidului AUR, fiind solicitat să ofere un răspuns simplu, prin „da” sau „nu”, la întrebarea dacă acest partid poate fi considerat extremist.

Într-o declarație recentă, Sorin Grindeanu a afirmat că nu se caracterizează printr-o atitudine de evitare a răspunsurilor directe. El a menționat că a observat o serie de declarații și reacții din partea unor reprezentanți ai partidelor politice, inclusiv Ilie Bolojan, Dominic Fritz și reprezentanți ai PNL și USR, care au încercat să atragă sprijinul AUR prin diferite mijloace.

Nu e treaba mea să fac caracterizări vizavi de un partid sau altul.

Citește șiAgent Green acuză: UDMR reduce despăgubirea pentru urs ucis ilegal

Grindeanu a explicat că, împreună cu colegii săi, a inițiat o acțiune parlamentară care a strâns până în prezent 254 de semnături pe o moțiune comună, semnată inițial de parlamentarii PSD și AUR, dar care a fost ulterior susținută și de alte persoane. Ce am făcut eu, împreună cu colegii mei, este următorul lucru: am făcut un demers parlamentar, care s-a dovedit a fi, până acum, unul cu susținere, având în vedere că sunt 254 de semnături strânse pe această moțiune, a adăugat el.

Potrivit lui Sorin Grindeanu, procesul de consultare nu a înregistrat un vot privind o potențială colaborare cu AUR. Motivul invocat este că AUR intenționa să prezinte o moțiune de cenzură, ceea ce a dus la aprecierea că cele două moțiuni ar fi putut să se neutralizeze reciproc, în urma acestei evaluări.

Discuția a fost centrată în jurul unei întrebări fundamentale: AUR poate fi considerat un partid cu tendințe extremiste? Fostul prim-ministru și actualul președinte al PSD, Sorin Grindeanu, a oferit un răspuns pe care el însuși îl consideră exhaustiv.

El a adăugat că nu se pronunță și nici nu se sustrage de la caracterizări, considerând că acest aspect ține de Sorin Grindeanu. Nu este treaba mea, a mai spus Sorin Grindeanu,

O întrebare suplimentară este dacă AUR poate fi considerat un partid cu care se poate interacționa în mod legitim.

În urma lipsei unui răspuns, moderatoarea a reformulat întrebarea, de această dată întrebând dacă AUR este un partid cu care se poate interacționa. Încă o dată, Sorin Grindeanu nu a oferit un răspuns simplu. El a declarat:

„Cetățenii au ales AUR, care acum este a doua forță politică din România. În perioada în care PSD era la guvernare, nu am negociat niciun acord, nici măcar pentru bugetul statului, deși era o oportunitate evidentă. Sunt măsuri precum pachetul de solidaritate și sprijinul financiar pentru persoanele cu venituri mici, în special pensiile pentru românii cu dizabilități, care n-au primit finanțare guvernamentală. Prin urmare, am încercat să facem ajustările necesare în Parlament, prin pachetul de solidaritate. O înțelegere mult mai simplă ar fi putut fi realizată”

Moderatorul a insistat: „Este AUR un partid frecventabil?”.

Întrebat despre natura partidului AUR, Sorin Grindeanu a oferit un răspuns evaziv, declarând:

„Nu fac caracterizări”

. Această afirmație a fost făcută în urma unei întrebări directe, însă conținutul ei rămâne unul destul de succint.

Motivul pentru care PSD refuză să formeze o majoritate împreună cu AUR este o întrebare relevantă. PSD și AUR sunt două entități politice distincte, cu viziuni și obiective divergente. În acest context, decizia PSD de a nu căuta o majoritate comună cu AUR poate fi văzută ca o reflectare a diferențelor lor politice fundamentale.

Într-o discuție ulterioară, Sorin Grindeanu a primit o întrebare referitoare la motivul pentru care PSD nu a încercat să formeze o majoritate împreună cu AUR, având în vedere că acesta este considerat de el un partid „frecventabil” și se află pe locul al doilea ca număr de voturi în Parlament.

Președintele PSD a exprimat opinia că soluțiile politice ar trebui să se bazeze pe analiza cauzelor. El a declarat că a oferit deja explicații, inclusiv colegilor săi din Partidul Socialist European, cu privire la situația politică actuală. În urma unei întâlniri cu președinta Adunării Naționale din Franța, la Paris, el a evidențiat factorii cheie care au contribuit la criza politică. Fără demisia lui Ilie Bolojan, situația actuală nu ar fi existat. În general, atunci când sprijinul politic este retras, un prim-ministru își dă demisia, așa cum se întâmplă în Franța, Belgia și Germania. În prezent, nu există o majoritate care să-l susțină pe Ilie Bolojan. Procesul actual este unul parlamentar, fără niciun acord post-moțiune. Această poziție a fost reiterată de președintele PSD și de ceilalți semnatari ai moțiunii. Oricine ar încerca să argumenteze că există un acord post-moțiune s-ar înșela. Președintele PSD și-a exprimat dorința ca soluția post-moțiune să fie una internă, în cadrul partidelor care au format majoritățile anterioare. Acesta este motivul pentru care nu va cădea în capcana întinsă de Ilie Bolojan, bazată pe scenariul „după mine, potopul”. Fără funcție de prim-ministru, Ilie Bolojan consideră că nu ar mai exista variante viabile, însă președintele PSD a calificat această opinie drept falsă, afirmând că există viață și după mandatul său de prim-ministru.