Guvernul a făcut un inventar al dosarelor prioritare pentru România aflate în negociere la nivelul…

Guvernul a examinat vineri dosarele în discuție la nivelul Uniunii Europene care au un interes prioritar pentru România. Printre scopurile identificate se numără postergarea ETS2...

Guvernul a examinat vineri dosarele în discuție la nivelul Uniunii Europene care au un interes prioritar pentru România. Printre scopurile identificate se numără postergarea ETS2 până în 2030, scăderea cheltuielilor energiei, asigurarea fondurilor europene pentru coeziune și agricultură, lansarea programului SAFE și punerea în funcțiune a Hub-ului de securitate la

Executivul a discutat un memorandum ce rezumă stadiul dosarelor prioritare aflate în negociere sau în discuție la nivelul Uniunii Europene și scoate în evidență principalele mize, interese și elemente de sensibilitate pentru România.

Documentul va fi folosit pentru consolidarea pozițiilor naționale pe care reprezentanții României vor susține în procesul decizional european.

Citește șiMinisterul Muncii începe reforma structurilor din subordine. Prima companie de stat vizată

Memorandul urmărește identificarea anticipată a inițiativelor legislative pe care Comisia Europeană intenționează să le prezinte până la sfârșitul anului 2026 și pe parcursul anului 2027, pentru ca autoritățile române să poată evalua din timp efectele economice, sociale și bugetare.

Reducerea obstacolelor pentru întreprinderi și simplificarea cadrului legislativ.

În privința pieței unice europene, România urmărește eliminarea barierelor de reglementare care afectează mediul de afaceri, stimularea activităților economice transfrontaliere și facilitarea extinderii companiilor pe piața europeană.

Printre proiectele în curs de elaborare se găsește dezvoltarea unei noi tipuri de societate europeană, capabilă să funcționeze sub un set unic de reguli aplicabile în toate statele membre.

O altă direcție urmărește să prelungească procesul de reindustrializare a Uniunea Europene, simultan cu realizarea scopurilor de reducere a emisiilor de carbon. Aceste măsuri ar trebui să încurajeze producția internă și să crească cererea pentru bunurile produse în cadrul Uniunii, susținând inițiativele inițiate în 2025 prin Pactul pentru o industrie curată.

Guvernul urmărește negocierile referitoare la simplificarea legislației europene. Din cele 12 pachete legislative Omnibus prezentate până în prezent, șase rămân în proces de negociere. Acestea acoperă domeniile digital, mediul, industria auto, siguranța alimentară și hrana pentru animale, fiscalitatea, produsele energetice și etichetarea energetică.

„Urmărirea acestor dosare prezintă interes pentru România atât din perspectiva reducerii sarcinilor administrative și a costurilor de conformare pentru operatorii economici, cât și din perspectiva impactului asupra sectoarelor economice vizate”

Guvernul a declarat.

România susține intârzarea introducerii ETS2 până în 2030.

În sectorul energetic, un obiectiv major constă în întârzierea implementării ETS2, sistemul european de vânzare a certificatelor de emisii, care va acoperi atât clădirile, cât și transportul rutier.

Implementarea mecanismului a fost întârziată până la 1 ianuarie 2028, însă un consorțiu de state membre, inclusiv România, promovează prelungirea procesului, solicitând o nouă întârziere până în 2030. ETS2 ar putea afecta cheltuielile gospodăriilor și ale firmelor pentru încălzire și transport.

Printre alte obiective stabilite se numără ajustarea infrastructurii energetice pentru a face față creșterii consumului și pentru a sprijini extinderea producției din surse regenerabile, precum și întărirea capacităților de transport și distribuție.

În același timp, România urmărește să reducă temporară obligațiile de raportare și monitorizare impuse de legislația europeană privind emisiile de metan, și să promoveze măsuri ce vor diminua prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici și mediul economic.

Memorandumul prevede, de asemenea, stabilirea unui cadru pentru punerea în practică a obiectivelor energetice și climatice ale Uniunii Europene după 2030.

În sfera politicilor climatice, România dorește să reexamineze sistemul european de tranzacționare a certificatelor de emisii pentru perioada post-2030 și să contribuie la formularea viitorului pachet legislativ ce vizează energia și schimbările climatice.

În vederea definirea poziției naționale, autoritățile trebuie să determine cât de mult România a atins scopurile climatice pentru 2030, să descopere posibilele întârzieri și să evalueze impactul economic, social și bugetar al viitoarelor obiective.

Inteligența artificială, împreună cu acordurile comerciale

Un alt scop de importanță majoră constă în întărirea suveranității tehnologice a Uniunii Europene și în încorporarea acesteia în viitoarea strategie europeană dedicată sectorului digital.

România manifestă interes față de inițiativele ce vizează creșterea capacităților tehnologice europene, diminuarea dependențelor externe în sectoarele digitale de importanță strategică și întărirea infrastructurii și a abilităților din domeniul inteligenței artificiale.

„Poziționarea României trebuie să urmărească atât valorificarea oportunităților de dezvoltare și finanțare, cât și asigurarea participării economiei și sectorului de cercetare românesc la noile lanțuri valorice tehnologice europene”

<

Uniunea Europeană își concentrează eforturile în domeniul comerțului pe obținerea unor acorduri de liber schimb și de investiții cu parteneri din afara spațiului comunitar. Aceste convenții ar putea să faciliteze intrarea companiilor europene pe piețele externe, să stimuleze extinderea exporturilor și să diversifice sursele de aprovizionare cu materii prime și produse strategice.

În contextul României, Guvernul consideră indispensabilă analiza efectelor acestor acorduri asupra diferitelor sectoare economice ale țării, precum și determinarea potențialelor piețe de export și a modalităților de atragere a capitalului străin.

Programul SAFE, însoțit de Hub-ul de securitate la Marea Neagră

În sectorul securității și al apărării, România își stabilește ca priorități introducerea programului SAFE și implicarea în celelalte mecanisme de finanțare europene.

Autoritățile vor urmări proiectele legate de întărirea industriei europene de apărare și de posibilitățile de finanțare existente pentru firmelor și inițiativelor românești.

Memorandumul prevede, de asemenea, pregătirea implementării legislației europene referitoare la mobilitatea militară și trecerea la faza de operaționalizare a Hub-ului de securitate la Marea Neagră.

Guvernul indică faptul că atingerea acestor scopuri cere o colaborare strânsă între autoritățile naționale și o supraveghere continuă a inițiativelor europene, pentru ca România să beneficieze de fondurile disponibile și să întărească rolul său în asigurarea securității la nivel european și regional.

România dorește să asigure protecția fondurilor destinate coeziunii și agriculturii.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034, au ajuns la o fază crucială.

În sfera europeană se caută să se ajungă la un acord politic până la sfârșitul anului 2026, astfel încât să se finalizeze legislația sectorială în anul 2027 și să se aplice noul buget european începând cu 1 ianuarie 2028.

În cazul României, finalizarea acordului până la sfârșitul anului revine ca esențială pentru elaborarea planurilor naționale și pentru încheierea negocierilor cu Parlamentul European.

„Pentru România, este esențial ca soluția finală agreată să asigure atât un echilibru adecvat între contribuțiile statelor membre și eventualele noi resurse proprii ale Uniunii Europene, cât și un volum total al bugetului european care să permită menținerea unor alocări suficiente pentru statele membre și, în special, pentru prioritățile naționale de dezvoltare”, subliniază Executivul.

România își va concentra eforturile pe salvarea intereselor naționale, pe păstrarea unui nivel adecvat de finanțare pentru programele de coeziune și agricultură, precum și pe garantarea unor fonduri stabile pentru proiectele și reformele interne.

COMENTARII / 0