Într-un răspuns oficial, Executivul arată că Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București sunt acuzate de refuzul de a furniza informații financiare privind procesele de salarizare câștigate de magistrați.
Această situație a generat un caz în care cinci magistrați solicită CEDO să impună sancțiuni României pentru întârzierea plății drepturilor salariale majorate de către magistrați prin hotărâri judecătorești.
Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.
În esență, Andriescu și alții versus Statul român reprezintă o cauză în care cinci judecători solicită ca la nivel european să fie recunoscut un fenomen ce a dus la creșterea veniturilor lor prin intermediul proceselor, după care statul să fie obligat să achite imediat restanțe în valoare de miliarde de lei, care au fost eșalonate în mai multe rânduri prin ordonanțe de urgență.
Citește șiIpoteza lui Traian Băsescu după decizia Standard&Poor's privind ratingul României: „Eu zic că au o legătură”
Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București au refuzat în mod oficial cererile formulate de reprezentantul guvernului, motivând prin „inexistența unor situații centralizate” ori că „nu posedă detalii adiționale”, reiese din răspunsul guvernamental oficial remis către G4Media.
Reacția vine după ce Lia Savonea, președinta Înaltei Curți, a oferit o declarație G4Media în care a menționat următoarele:
nu considerăm oportun să intrăm într-o dispută publică sau instituțională cu un Guvern aflat în regim demis.
În opinia sa, dialogul trebuie să aibă loc cu următorul guvern, după ce acesta va fi instalat și va avea puteri depline constituționale.
Considerăm că un dialog real și constructiv trebuie purtat cu viitorul Guvern, după instalarea acestuia, legitim și cu puteri depline constituționale, într-un cadru bazat pe respect reciproc, loialitate instituțională și responsabilitate față de funcționarea statului de drept.
Lia Savonea a adăugat că rămân deschiși unui dialog echilibrat și profesionist, care să se bazeze pe comportament instituțional și cooperare loială între autorități:
Rămânem deschiși unui dialog echilibrat și profesionist, întemeiat pe comportament instituțional și cooperare loială între autorități.
Guvernul României riscă să părăsească procesul din cauza lipsei acestor informații, potrivit acuzațiilor aduse de Guvern.
Procesul este posibil să se încheie nefavorabil pentru țară din această cauză.
Executivul a transmis că datele oferite de Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București sunt insuficiente pentru a furniza o imagine completă, deoarece aceste instituții nu au raportat detalii despre datoriile lor, în ciuda faptului că sunt așteptate să aibă unele dintre cele mai mari obligații de plată a creanțelor salariale.
Ministerul Justiției a oferit doar informații despre sumele efectiv plătite, nu și despre datoriile acumulate.
De asemenea, trebuie notat că informațiile transmise de către Ministerul Justiției privesc exclusiv cuantumul sumelor plătite, iar nu și cuantumul sumelor datorate
.
Răspunsul Executivului arată că informațiile primite de la Ministerul Justiției privind sumele achitate sunt incomplete, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București nu au raportat nimic, deși li s-ar datora unele dintre cele mai mari sume pentru creanțe salariale.
De asemenea, Executivul precizează că Ministerul Justiției a transmis doar cuantumul sumelor plătite, nu și cuantumul sumelor datorate, potrivit sursei guvernamentale.
De asemenea, trebuie notat că informațiile transmise de către Ministerul Justiției privesc exclusiv cuantumul sumelor plătite, iar nu și cuantumul sumelor datorate
.
Documentele financiare au fost cerute de către reprezentantul Guvernului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care acționează ca Agent Guvernamental și are rolul de a reprezenta România în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.
Executivul a fost nevoit să solicite o prelungire a intervalului de timp pentru a prezenta răspunsul, ca urmare a lipsei de cooperare din partea unor instanțe judecătorești de rang înalt, termenul limită fiind stabilit acum pentru 12 iunie 2026.
Magistrații din România, atât cei în funcție, cât și cei pensionari, au lansat acuzații împotriva statului român, susținând că acesta a încălcat dreptul la un proces echitabil și protecția proprietății.
Această presupusă încălcare are legătură cu modul în care Guvernul României a decis să eșaloneze plata drepturilor salariale, drepturi care au fost câștigate de magistrați în instanțe.
Deciziile Guvernului au fost luate prin intermediul unor ordonanțe de urgență, și anume:
Toate aceste ordonanțe au fost emise în cauza Andriescu și alții vs România (cererea nr. 34779/23 și alte 5 dosare conexe).
Bugetul de stat este afectat în mod considerabil de chestiunea ridicată la Strasbourg. În cazul în care CEDO îi consideră pe magistrați îndreptățiți, procedura de eșalonare a plăților ar putea fi considerată ilegală, ceea ce ar impune statului român să efectueze o plată imediată și integrală a tuturor restanțelor salariale din sistemul judiciar, inclusiv a penalităților.
În ce mod a operat mecanismul de suplimentare și echilibrare administrativă rămâne o întrebare.
Rezultatele unei anchete guvernamentale au scos la iveală faptul că, într-un interval de două decenii, magistrații au inițiat acțiuni în justiție împotriva statului, obținând peste 5.000 de hotărâri judecătorești definitive în favoarea lor. Acestea au fost demarate pe motivul unor presupuse discriminări în ceea ce privește salariile sau eliminarea anumitor suplimente financiare, în urma cărora au reușit să obțină:
Printre beneficiile suplimentare acordate magistraților se numără:
un spor de 40% pentru activitatea anticorupție, calculat din indemnizația brută;
un spor de 50% pentru risc și solicitare neuropsihică, deși acest beneficiu fusese înlăturat anterior prin lege;
15% spor de confidențialitate, similar celui acordat funcționarilor publici;
În urma unor decizii interne, semnate de înșiși liderii instituțiilor – Președintele ÎCCJ, Procurorul General și Președintele CSM – a fost stabilită o valoare de referință pentru sector, denumită VRS, care a fost majorată în mod administrativ, adică nu prin hotărâre a guvernului ori a Parlamentului, ci prin acte interne, ajungând la suma de 605,225 lei. Această valoare a fost utilizată pentru a fixa salariile la nivelul maxim deja existent.
Executivul susține că hotărârile judecătorești au fost emise fără o evaluare precisă a sumelor implicate. Abia în etapa de executare silită au fost determinate valorile exacte, care ulterior au fost majorate prin expertize judiciare, generând penalități semnificative pentru stat.
În scopul de a-și asigura apărarea în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, reprezentantul guvernamental a încercat să consolideze informațiile privind datoriile.
Guvernul susține că Parchetul General a furnizat informații complete cu privire la sumele deja achitate și cele neachitate către procurori,
în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției au înaintat doar informații parțiale.
Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București au respins solicitarea de a furniza datele necesare.
Se știe că există miliarde de lei care au fost achitați deja, însă încă multe alte sume rămân nerambursate.
Informațiile culese în parte de către Executiv și remise G4Media arată amploarea ajustărilor salariale stabilite de magistrați în favoarea lor:
Guvern și G4Media fiind implicați în acest proces de colectare parțială a datelor.
Între anii 2006 și 2025, un număr de 3.997 de decizii judiciare au fost emise de către Parchetul General (PÎCCJ).
Până în prezent, 1,7 miliarde de lei au fost achitați deja către procurori, însă, la închiderea anului 2025, o sumă suplimentară de 1,12 miliarde de lei rămâne de achitat din partea statului.
Guvernul a semnalat că au fost necesare cinci solicitări oficiale pentru ca Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să prezinte raportul privind 5.626 de hotărâri judecătorești. În urma acestui proces, au fost achitați 118 milioane de lei, însă 134 de milioane de lei rămân în continuare neachitați.
3. Ministerul Justiției a informat că, până în anul 2022, instanțele de apel din țară, cu excepția Curții de Apel București și a Curții de Apel Târgu Mureș, au achitat 2,55 miliarde de lei către magistrați.
În cadrul Ministerului Justiției, însă, nu există informații despre situația sumelor care rămân de plătit.
Guvernul susține că Înalta Curte, sub conducerea Lia Savonea, și Curtea de Apel București, sub conducerea Liana Arsenie, au oferit explicații pentru refuzul lor de a furniza informațiile solicitate, după cum afirmă Executivul.
Dialogul trebuie purtat cu următorul guvern
, a declarat Lia Savonea.
Se reface amintirea că Înalta Curte de Casație a înaintat Curții Constituționale o contestație privind reforma sistemului de pensii speciale pentru magistrați, adoptată anterior de către guvernul condus de Bolojan. Ulterior unei perioade de așteptare de șase luni, CCR a stabilit că reforma respectivă, care are drept scop atât plafonarea pensiilor, cât și creșterea treptată a vârstei de pensionare, este conformă cu legea fundamentală a țării.
Continuă criticile la adresa guvernului Bolojan din partea CSM, reforma pensiilor speciale fiind unul dintre motive, alături de alocarea de fonduri insuficiente pentru sistemul judiciar.
Guvernul a oferit un răspuns complet G4Media în legătură cu disputa în curs la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, detalii fiind așteptate cu interes.
COMENTARII / 0