Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență care ajustează cadrul juridic referitor la centralele care utilizează cărbune drept combustibil, în scopul de a asigura compatibilitatea legislației interne cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cu sugestiile oferite de Comisia Europeană.
Noile reglementări au drept scop să înlăture orice posibilitate de a considera că centralele pe cărbune sunt închise doar formal, prin ajustări tehnice „reversibile”, în scopul îndeplinirii obiectivelor PNRR.
În esență, aceste modificări legislative impun ca închiderea centralelor pe bază de cărbune să fie efectivă și definitivă, nemaifiind suficientă o simplă reducere a capacității sau modificări ale licențelor pentru a atinge țintele prevăzute în PNRR fără o închidere reală și completă.
Decizia de adoptare a noului act normativ a fost determinată de necesitatea implementării unor măsuri suplimentare, astfel încât să fie eliminate potențialele riscuri care ar putea compromite jalonul 114 referitor la legea decarbonizării.
Acest jalon impune României obligația de a adopta și aplica legislația care să conducă la eliminarea treptată a centralelor pe cărbune.
Citește șiSiegfried Mureșan: Nu a învățat nimic, nu va ezita ordonanță pro-furt
Programul de sistare a activității centralelor pe cărbune a fost modificat de către Guvern pentru a se asigura respectarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În urma acestei modificări legislative, au fost introduse sancțiuni pentru neîndeplinirea termenele de închidere a acestor centrale.
Nu avem de gând să facem excepții
a declarat o sursă guvernamentală.
În urma discuțiilor purtate cu Comisia Europeană în cadrul PNRR, România a reușit să obțină o modificare a planului de eliminare treptată a centralelor energetice care utilizează cărbune, lignit și huilă.
În urma discuțiilor purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, Guvernul României a procedat la ajustarea planului de eliminare treptată a centralelor energetice care utilizează cărbune drept sursă de energie. Potrivit noilor reglementări, 1.045 MW de capacitate energetică pe bază de cărbune urmează să fie scoase din funcțiune până la sfârșitul anului 2025. Ulterior, până la data de 31 august 2026, se preconizează retragerea suplimentară a 710 MW. Anunțul a fost făcut de către ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a oferit detalii despre strategia Guvernului în acest domeniu.
Se înregistrează schimbări semnificative în ceea ce privește legislația privind centralele pe cărbune, odată cu implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În conformitate cu noile reglementări, închiderea centralelor pe cărbune va fi supusă unor sancțiuni stricte în cazul în care termenele limită nu sunt respectate.
PNRR impune schimbări în legislația privind centralele pe cărbune, astfel Guvernul a adoptat o ordonanță care abrogă prevederile OUG nr. 88/2025.
Această ordonanță interzice reducerea capacității licențiate a centralelor electrice, considerată incompatibilă cu obiectivele PNRR.
În urma acestei decizii, operatorii sunt obligați să prezinte Ministerului Energiei documente care confirmă oprirea centralelor electrice pe bază de huilă și lignit, în termen de 5 zile de la emiterea acestora.
să comunice Ministerului Energiei documentele care dovedesc scoaterea din exploatare a centralelor de producere a energiei electrice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile, în termen de 5 zile de la emiterea acestora
În cazul în care aceste obligații nu sunt respectate, ordonanța impune sancțiuni severe.
Nerespectarea termenelor constituie o contravenție care se pedepsește cu o amendă de până la 7% din totalul cifrei de afaceri a companiei care gestionează infrastructura de producție bazată pe huilă și lignit, care nu a fost retrasă din funcțiune la termenele stabilite.
Retragerea licențelor de către stat poate fi efectuată într-un timp foarte scurt în cazul în care nu sunt respectate noile reglementări. Acesta este un avertisment serios pentru operatorii care nu se adaptează la schimbările legislative.
Pentru garantarea respectării reglementărilor, Ministerul Energiei are posibilitatea de a cere ANRE să retragă licențele acordate centralelor electrice care nu se conformează noilor reguli, inclusiv celor care utilizează lignit sau huilă pentru cogenerare.
în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data înregistrării solicitării
, această măsură trebuie să fie aplicată prompt de către autoritatea competentă.
În conformitate cu PNRR, guvernul a inițiat modificări legislative privind centralele pe cărbune, cu scopul de a respecta angajamentele asumate. Aceste schimbări legislative au drept scop sancționarea celor care nu respectă termenele de închidere a centralelor pe cărbune, după cum prevede Planul Național de Redresare și Reziliență.
În documentele fundamentale ale ordonanței și în negocierile cu Comisia Europeană, sunt menționate mai multe instalații care utilizează cărbune, legate de obligațiile asumate prin PNRR, printre care se numără grupurile 3 și 4 de la CET Govora, precum și centralele Turceni 4, Govora 5 și 6, Timișoara Sud, Motru și Iași 1. Acestea sunt importante fie în ceea ce privește calendarul de închidere agreat de România, fie pentru chestiunile ridicate de Comisia Europeană cu privire la riscul ca anumite capacități să fie menținute sau modificate fără să fie realmente scoase din funcțiune.
Turceni 4, ultimele zile de activitate
Deciziile luate în legătură cu ordonanța au fost influențate de documente care leagă direct grupul energetic nr. 4 de la centralea pe cărbune de la Turceni de obținerea de fonduri europene. Pentru ca cererea de plată nr. 4 înaintată de România să primească aprobare, este necesar ca toate jaloanele să fie îndeplinite, printre care și închiderea acestei capacități.
ANRE a procedat deja la retragerea licenței de funcționare pentru unitatea energetică Turceni 4, parte a Complexului Energetic Oltenia. Această deconectare este imperativă să aibă loc cât mai devreme posibil în perioada care precede 31 martie 2026, o dată considerată crucială pentru obținerea unei evaluări favorabile a cererii depuse.
2,62 miliarde de euro reprezintă suma vizată, conform declarațiilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Această solicitare financiară este condiționată de îndeplinirea a 62 de jaloane și ținte specifice, care urmează să fie validate de Comisia Europeană pentru a asigura aprobarea fondurilor.
Multiple sectoare sunt vizate de aceste fonduri, printre care se numără: energie, infrastructură, sănătate, educație și digitalizare. Obținerea acestor fonduri este contingentă de îndeplinirea obiectivelor asumate.
În cazul în care nu sunt respectate angajamentele, consecințele financiare sunt considerabile. Impactul economic al nerespectării acestor angajamente este semnificativ.
Consecințele financiare sunt prevăzute de Ministerul Energiei pentru cazul în care nu sunt respectate angajamentele de închidere a centralelor pe cărbune conform calendarului stabilit.
În acest scenariu, se prevede aplicarea unei penalizări maxime de 1,8 miliarde de euro, echivalentă cu o tranșă de grant prevăzută în Cererea de plată nr. 2.
Pe lângă aceasta, blocarea tuturor plăților este posibilă, atât pentru cererile deja în analiză, cât și pentru cele viitoare.
În plus,
neîndeplinirea obligațiilor poate atrage penalități suplimentare de până la 770 de milioane de euro
.
Au fost operate modificări semnificative în cadrul sistemului energetic național, în urma deciziilor guvernamentale recente. Schimbările legislative vizează în principal centralele pe cărbune și sunt menite să asigure respectarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Schimbările legislative urgente au fost impuse nu numai de obligațiile asumate prin PNRR, ci și de cerințele de bază ale sistemului energetic.
Reprezentanții Ministerului Energiei au afirmat:
Caracterul urgent al reglementării este determinat și de necesitatea asigurării funcționării în condiții de siguranță a Sistemului electroenergetic național și a continuității furnizării energiei termice către populație
Subliniind astfel importanța acestor modificări pentru protecția Sistemului electroenergetic național și a populației.
UE a cerut dovezi clare de închidere
În urmă cu o lună, un avertisment important a fost transmis de către Comisia Europeană către autoritățile române: Comisia Europeană a exprimat dubii cu privire la faptul că centralele pe cărbune care au fost declarate închise au fost realmente oprite din funcțiune. Oficialii europeni au solicitat documente clare care să confirme acest lucru. În urma schimbului de corespondență dintre Guvern și Bruxelles, a devenit evident că Comisia Europeană consideră că diminuarea capacității licențiate nu înseamnă neapărat o închidere efectivă. Mai degrabă, aceasta ar putea însemna doar o limitare temporară a activității.
Comisia a cerut prezentarea unor documente care să ateste retragerea licențelor și deconectarea fizică a centralelor de la rețea
, avertizând că în lipsa acestor informații, România riscă să piardă fonduri din PNRR, deoarece închiderea capacităților pe cărbune constituie un obiectiv asumat.
COMENTARII / 0